Cahul
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||
| Amplasare | |||||||
| Ţară |  Republica Moldova |
||||||
| Raion | Cahul | ||||||
| Atestare documentară | 1502 | ||||||
| Populaţie (2004) | 35,5 mii | ||||||
| Suprafaţă | km² | ||||||
| Densitatea populaţiei | loc./km² | ||||||
| Altitudinea medie | m n.m. | ||||||
| Localităţi componente |
|||||||
| Primar | |||||||
| Sit web | [ ] | ||||||
| [[Imagine:|200px|Poziţia oraşului Cahul în cadrul regiunii]] | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Poziţia oraşului în cadrul regiunii | |||||||
| [[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Cahul]] | |||||||
| Harta administrativă a oraşului | |||||||
 |
|
Cahul este un oraş în partea de sud-vest a Republicii Moldova, situat la frontiera cu România şi la 175 km de Chişinău. Cu 35,5 mii de locuitori (2004), Cahul este centrul administrativ al raionului cu acelaşi nume. În oraş funcţionează o universitate, un teatru dramatic, un cinematograf şi o importantă staţiune balneară.
Cuprins |
[modifică] Geografie
Asezare. Judetul C. face parte dintre judetele asezate în Sudul Basarabiei. La Vest el se întinde pâna în Valea Prutului iar la Est, o depaseste cu putin pe cea a Ialpugului. Prin coltul S.E. este strabatut de calea ferata care duce de la Galati la Tighina si Cetatea-Alba.
Suprafata. 4.442 km².
Înfatisarea pamântului. Relieful e un podis, o prelungire a podisului înalt moldovenesc, alcatuit aici dintr-o culme lunga si plana, orientata N.-S. si ramificata în culmi secundare mai strâmte, printre afluentii Prutului si ai Ialpugului.
Vegetatia. Pe culmea înalta care formeaza un fel de axa a judetului, se pastreaza înca paduri de stejar. În rest, stapâneste stepa, cu paioase la Sud (elemente pontice) si cea cu ierburi înalte la Nord, (elemente sarmatice). Cernoziomul degradat de pe culmea centrala dovedeste însa o veche invazie a padurii peste un tinut care si aici era de stepa. Interventia omului în timpuri istorice, înlaturând padurea, a ajutat abia ulterior la recucerirea terenului de catre ierburile stepei acolo unde n-a patruns, mult mai târziu, plugul.
Bogatii minerale. Începând din coltul S.E. (Ialpug) si trecând spre Nord prin mijlocul judetului, se întinde aria zacamintelor de lignit de calitate mediocra. Acest lignit intra, alaturi de calcar, marne si loess, în seria putinelor bogatii minerale ale judetului.
[modifică] Istorie
Vechime si dezvoltare istorica. Judetul C. si-a luat numele de la orasul capitala.
În epoca romana, a facut parte din teritoriul numit « Ad Moesiam » si era strabatut de un val de aparare numit în epoca moderna « valul lui Traian ». Prin acest judet trecea drumul comercial si militar care lega Tira (Cetatea – Alba) de restul Daciei Romane din Dinogetia (Barbosi).
În timpul expansiunii Turcilor armatele acestora au trecut deseori pe aici, împotriva Moldovei.
La Cahul, Ion Voda cel Cumplit a dat marea lui batalie cu Turcii, aceea care a atras pieirea lui si îngenuncherea Moldovei (iunie 1574).
[modifică] Populaţie
Starea populatiei. Judetul C. are, dupa rezultatele provizorii ale recensamântului general al populatiei din 1930, un numar de 194.631 locuitori.
Populatia judetului este repartizata astfel :
a) Pe orase si plasi, dupa sex Unitati administrative Numarul locuitorilor
Total Barbati Femei
Total judet 194.631 97.661 96.970 Total urban 16.825 8.357 8.518 1. Orasul Cahul 10.437 5.206 6.231 2. Orasul Leova 6.438 3.151 3.287 Total rural 177.756 89.304 77.937 • Plasa Cantemir 42.163 21.058 21.105 • Plasa Ioan Voevod 45.737 23.088 22.649 • Plasa Stefan Cel Mare 43.153 21.699 21.454 • Plasa Traian 46.703 23.459 23.224
b) Pe grupe de vârsta Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori Toate vârstele 194.631 30-49 de ani 39.119 0- 9 ani 63.310 50-69 de ani 196.443 10-29 ani 71.736 70 de ani si peste 3.112
Vârsta nedeclarata 911
Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii polulatiei în jud. C. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele: Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935 (medie anuala) - 9.745 5.750 3.995 47,5 28,0 19,5 1931 196.698 9.275 5.142 4.133 47,2 26,1 21,1 1932 201.015 10.256 5.955 4.301 51,0 29,6 21,4 1933 204.975 9.562 4.523 5.039 46,6 22,1 24,5 1934 210.392 10.085 5.959 4.126 47,9 28,3 19,6 1935 212.642 9.549 7.171 2.378 44,9 33,7 11,2 1936 216.087 8.244 5.742 2.502 38,2 26,6 11,6
La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Cahul a fost de 218.927 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 24.296 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 12,5 %.
[modifică] Înfăţişare socială
Populatia româneasca a judetului C. este îngramadita de-a lungul Prutului si în putine sate rasfirate, în Nordul lui. Vechii urmasi ai vestitilor “codreni” din Codrii Tigheciului marginasi cu Tatarii Buceacului s-au împrastiat o data cu disparitia acestor codri legendari.
Românii de aici se aseamana mult cu moldovenii din Vechiul Regat, cu care de altfel au multe legaturi de rudenie, asa ca, trecerea Prutului se facea chiar sub granicerii rusi, fara mare greutate. Mentinând în permanenta legaturi comerciale sau de sânge cu fratii liberi, acesti români pruteni si-au pastrat intacte limba si datinile stramosesti. Dar portul national li s-a pierdut si, doar vara, unii barbati mai poarta camasa si itarii albi fara nici o înfloritura, încinsi cu brâie rosii sau largi chimire de piele neagra. Constiinta lor nationala e bine conturata.
Târgurile se prezinta amestecate în parti aproape egale de români, bulgari, evrei, gagauzi. Satele nu sunt amestecate ca celelalte judete basarabene sudice. Rusi se gasesc foarte putini, mai mult prin târguri decât prin sate.
Viata sociala sufera de izolarea economica a judetului, lipsa de drumuri si de cai ferate nu poate fi compensata prin redusa navigabilitate a Prutului.
Judetul, pe lânga izolare economica, a fost izolat si sufleteste, nici o miscare culturala de seama nu i-a imprimat un nou avânt. Capitala judetului si cele câteva centre administrative, neavând un aspect urban pronuntat, ci mai degraba rural, pulsatia româneasca se resimte însa puternic, nestânjenita de traditiile vechii cârmuiri.
[modifică] Economia
Judetul C. are un pronuntat caracter agricol. Se cultiva aici diverse cereale, plante oleaginoase si vita de vie. Pe baza acestor culturi s-a dezvoltat o mediocra industrie alimentara.
Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 448.200 ha. Suprafata arabila este de 317.122 ha, adica 70,75% din suprafata judetului si 1,08% din suprafata totala a tarii.
Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 8.318 ha, adica 2,08% , iar mica proprietate 308.804 ha, adica 97,38%.
Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 289.277 ha astfel repartizate :
Porumbul ocupa 121.688 ha, cu o productie de 493.960 chint. (prod. medie la ha 4,0 chint.), în valoare de 116 mil. lei.
Orzul ocupa 108.141 ha, cu o productie de 278.517 chint. (prod. medie la ha 2,6 chint.), în valoare de 68 mil. lei.
Grâul ocupa 52.265 ha, cu o productie de 112.188 chint. (prod medie la ha 2,1 chint.), în valoare de 44 mil. lei.
Ovazul ocupa 3.583 ha, cu o productie de 7.407 chint. (prod. medie la ha 2,1 chint.) , în valoare de 2 mil. lei.
Secara ocupa 2.859 ha, cu o productie de 8.341 chint. (prod. medie la ha 2,9 chint.), în valoare de 2 mil. lei.
Meiul ocupa 731 ha si maturile 10 ha.
Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 6.952 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 5.640 ha, cu o productie de 25.438 chint. fân (media la ha 4,5 chint.), în valoare de 3 mil. lei.
Plantele alimentare ocupa 4.477 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 1.769 ha, cu o productie de 23.467 chint. (media la ha 13,2 chint.), în valoare de 3 mil. lei. Pepenii verzi si galbeni ocupa 1.201ha cu o productie de 24.100 chint. ( media la ha 20,1 chint.), în valoare de 4 mil. lei.
Fasolea ocupa 688 ha, cu o productie de 1.481 chint. (media la ha 2,1 chint.).
Plantele industriale ocupa 12.253 ha. Din aceasta suprafata floarea soarelui ocupa 5.592 ha, cu o productie de 23.203 chint. (media la ha 4,1 chint.), în valoare de 9 mil. lei. Rapita ocupa 4.339 ha, cu o productie de 7.311 chint. (media la ha 1,7 chint.), în valoare de 4 mil. lei. Mustarul ocupa 1.350 ha, cu o productie de 2.850 chint. (media la ha 2,1 chint.), în valoare de 1 mil. lei.
Caracteristica. Suprafata ocupata de mustar în acest judet este clasata în locul al 2-lea din tara. Aici se cultiva începând din 1934 primele plante medicinale în România (ricin si menta).
Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (448.200 ha) , ogoarele sterpe ocupa 4.163 ha.
Fânetele naturale ocupa 2.598 ha, cu o productie de 25.720 chint. (prod. medie la ha 9,9 chint.), în valoare de 3 mil. lei.
Pasunile ocupa 55.037 ha.
Padurile ocupa 9.461 ha.
Pomii fructiferi ocupa 322 ha.
Vita de vie ocupa 15.183 ha, (din care viile pe rod 12.927 ha), cu o productie de 319.459 hl ( prod. medie la ha 24,9 hl), în valoare de 73 mil. lei.
Cresterea animalelor. În judetul C. se gaseau în anul 1935 :
Cai 52.312, boi 56.594, oi 323.296, capre 1846, porci 60.465, stupi sistematici 1848, stupi primitivi 2.609.
La acest capitol judetul este caracterizat prin marele numar de oi, reprezentând un procent ridicat al acestor animale fata de celelalte judete.
Industrie. Industria este foarte putin dezvoltata în judetul C., fiind reprezentata aici numai prin 2 mori sistematice, 68 mori taranesti, 4 fabrici si 56 prese de uleiu vegetal, 6 fabrici de caramida si 1 de cherestea.
Drumuri. Judetul C. este strabatut de o retea totala de drumuri de 2.710 km, împartita astfel :
Drumuri nationale 173 km 629 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor întretine 31 km 626 m (pietruiti si pavati), iar comunele urbane 1 km 630 m.
Drumuri judetene 619 km 100 m.
Drumuri comunale 1917 km 50 m.
Lungimea podurilor este de 2.211,75 m repartizata astfel : poduri nationale 414,60 m, judetene 1.089,15 m si comunale 708 m.
Prin judet trec 4 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :
• Reni – Vulcanesti – Bolgrad – Torutino.
• Comrat – Bolgrad – Ismail.
• Oancea – Cahul – Vulcanesti (Cahul – Vulcanesti = 33 km)
• Falciu – Tigheci – Conrat (67)
Cale ferata. Judetul C. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 99 km (linii secundare simple).
Statii importante : Iargara
Posta, telegraf, telefon. 4 oficii P.T.T. de stat la: Cahul, Leova, Baimaclia si Cubei. 3 oficii autorizate la Mingir, Taraclia, Visinesti 2 agentii speciale la Albota si I. G. Duca si 3 gari cu serviciul postal : Iargara, Greceni si Prut.
Oficii telefonice la : Cahul, Leova, Albota, Baimaclia, Cubei, Cotesti, Mingir, Visinesti.
[modifică] Cultura
Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 148.228 locuitori, din care 34,1% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 47,1% barbati stiutori de carte si 21,2% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea: Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0 • Extrascolara 6,4 2,0 • Primara 64,5 91,2 • Secundara 23,4 4,7 • Profesionala 2,0 0,8 • Universitara 2,4 0,3 • Alte scoli superioare 0,4 0,1
Învatamânt. Populatia scolara a judetului C. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 55.776 loc. (3.364 mediu urban si 52.412 mediu rural).
Scoli secundare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu mixt, 1 gimnaziu industrial de baieti, 1 gimnaziu industrial de fete.
Scoli primare 199, din care 187 rurale si 12 urbane (193 scoli de Stat si 6 confesionale), cu un numar total de 25.118 elevi (2.118 mediu urban si 23.000 mediu rural) si cu 480 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).
Gradini de copii 27, din care 23 rurale si 4 urbane, toate de Stat, cu un numar total de 1.294 copii (1109 mediu urban si 185 mediu rural) si cu 27 conducatoare (situatia din 1934).
Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala « Principele Carol » are camine culturale în Cahul (camin judetean si camin orasenesc), Baimaclia, Baurci, Borceag, Borogani, Brânza, Cairaclia, Chiriutuca, Cociulia, Congaz, Colibasi, Crihana- Noua, Cubei, Larguta, Pogonesti, Felina, Sadâc, Tatar Copceac, Taraclia, Tomai, Vulcanesti si Vadul lui Isac.
Liga culturala activeaza în orasul Cahul.
Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judetul C. 29 camine culturale, dintre care 28 au personalitate juridica..
În judet se mai afla : 1 cinematograf la Cahul si 5 societati de vânatoare.
[modifică] Confesiuni
Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 92,1% sunt ortodocsi.
Biserici si lacasuri de închinaciune. 67 biserici ortodoxe, 1 lipoveneasca, 14 case de rugaciune luterane, 27 baptiste, 1 adventista, 9 sinagogi.
Institutii bisericesti. 3 protopopiate ortodoxe, la Cahul, Leova si Golita.
Judetul C : se afla sub jurisdictia Episopiei Ortodoxe a Cetatii – Albe si Ismailului (Mitropolia Basarabiei).
[modifică] Administraţie
Organizare administrativa. Capitala judetului C. este orasul Cahul. Judetul are 2 orase (Cahul si Leova) si 208 sate, împartite astfel:
• Plasa Cantemir - 57 sate
• Plasa Ion Voevod - 38 sate
• Plasa Mihai Viteazul - 37 sate
• Plasa Stefan cel Mare - 55 sate
• Plasa Traian - 21 sate
Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Cahul cu : o sectiune, 8 magistrati si 1procuror, în circumscriptia Curtii de Apel Galati.
3 judecatorii la Cahul, Leova si Baimaclia, cu un total de 6 magistrati.
Organizare sanitara. 4 spitale de stat la Cahul, Leova, Baimaclia si Cubei.
18 dispensare : 3 în orasul Cahul, 1 în Leova si câte 1 în comunele Albota, Baimaclia, Cârpesti, Colibasi, Congaz, Cubei, Gavanoasa, I. G. Duca, Mingir, Moscovei, Sarateni, Taraclia si Visinesti.
Asistenta si prevedere sociala. Filiala Societatii Crucea Rosie, Oficiul I.O.V. si 1 azil de batrâni.
[modifică] Principalele aşezări
- Cahul - capitala judetului
Vezi Monografiile oraselor resedinta.
- Leova - comuna urbana
Situata pe malul stâng al Prutului, la 68 km de resedinta judetului, 160 km de Galati si 390 km de Bucuresti. Statia C.F. Prut, la 16 km distanta pe linia Bârlad – Zorleni – Basarabeasca.
Are 6540 locuitori.
Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 (prevederi) : venituri si cheltuieli = 2.579.986 lei.
1 moara sistematica, 1 fabrica de uleiu si 1 de cherestea.
Comert de cereale, animale si produse animale.
Sucursala Bancii Basarabia, Banca de Credit si Comert si 1 banca populara.
1 gimnaziu mixt, 4 scoli primare si 2 gradini de copii.
1 societate de vânatoare.
1 biserica ortodoxa, 1 casa de rugaciune adventista si 5 sinagogi si case de rugaciune evreiesti.
1 protopopiat ortodox.
Primarie, Prefectura, Judecatorie de Ocol, Comisariat de politie, Perceptie fiscala, Notar public, Oficiu PTT, oficiu telefonic, Pompieri, Serviciu tehnic, Serv. sanitar, Serv, silvic, Regiune agricola.
Uzina electrica.
Spital de stat, dispensar.
- Congaz - comuna rurala
Asezata în N. judetului, cu 9.160 locuitori.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- Allmoldova.com: Cahul
- Portal CAHUL.NET: ru cahul.net >> ro versiunea tradusă automat în româna prin Google Translate
|
|
||
|---|---|---|
| Anenii Noi • Bălţi • Basarabeasca • Biruinţa • Briceni • Bucovăţ • Cahul • Călăraşi • Camenca • Cantemir • Căuşeni • Căinari • Chişinău • Ceadîr-Lunga • Cimişlia • Ciuciuleni • Codru • Comrat • Congaz • Corneşti • Costeşti • Cricova • Criuleni • Cupcini • Donduşeni • Drochia • Dubăsari • Durleşti • Edineţ • Făleşti • Floreşti • Frunză • Ghindeşti • Glodeni • Grigoriopol • Hînceşti • Ialoveni • Iargara • Leova • Lipcani • Mărculeşti • Nisporeni • Ocniţa • Orhei • Otaci • Rezina • Rîbniţa • Rîşcani • Sîngera • Sîngerei • Slobozia • Şoldăneşti • Soroca • Ştefan Vodă • Străşeni • Taraclia • Teleneşti • Tighina • Tiraspol • Ungheni • Vadul lui Vodă • Vatra • Vulcăneşti |  |
|
