Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2008/martie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

[modifică] Biografie

CUM pot sa introduc o biografie in Wikipedia? --Mpop 1 martie 2008 13:36 (EET)

Ca orice altă pagină, dar numai dacă îndeplineşte criteriile de notabilitate. Dacă nu le îndeplineşte, nu ne daţi de lucru cu ştergerea. --Turbojet 1 martie 2008 13:47 (EET)

[modifică] Enciclopedicitatea tabelului

Ce ziceţi de tabelul ăsta, aici? Cornel Lupea şi cu Alexandru Bucur au identificat 147 de ofiţeri români ai regimentului, studiind documentele vremii. S-a scris o carte care este menţionată la bibliografia Regimentului I de Graniţă de la Orlat. Eu am extras doar numele şi înca câteva chestii din carte. Restul sunt informaţii mai mult sau mai puţin cuprinzătoare despre fiecare ofiţer. M-am gândit să pun tabelul ca Listă adiacentă a articolului Ofiţerii români de la Regimentul I orlăţean, ce ziceţi? Radufan zicea ca nu are valoare enciclopedică. Eu zic că are, e important de ştiut cine au fost şi mai ales de unde au provenit ofiţerii români, am şi un grafic la pagina regimentului unde se vede cum au crescut efectivele de ofiţeri în apropierea anului 1848 exponenţial. În plus de cele spuse până acum să nu uităm ca populaţia ce a aparţinut graniţei militare a făcut parte activ la evenimentele revoluţionare de la 1848 despre care încă nu am scris încă, cum încă nu am ajuns să dezvolt informaţiile despre şcolile poporale ale regimentelor grănicereşti înfiinţate din aşa zisul Fond şcolastic. Principalii promotori ai acestui fond sunt tocmai aceşti ofiţeri enumeraţi în tabelul în dispută.

La pagina regimentului voi mai băga o poză două, un text şi un link la pagina cu tabelul, cred că este interesant. Aş mai putea introduce informaţii despre anii în care au fost menţionaţi şi în plus referinţe certe despre fiecare în stilul în care am creat şi articolul Racoviţa, Regimentul I de Graniţă de la Orlat, Stezar Constantin, Graniţa Militară Transilvăneană, Compania a VII-a. Ce ziceţi?Asybaris01 1 martie 2008 16:36 (EET)

DEXOnLine zice: Cuvântul "şcolastic" nu a fost găsit, dar s-au găsit următoarele cuvinte apropiate: scolastic | scolastică ! 88.192.241.146 1 martie 2008 22:28 (EET)

Deşi nu am date care s-o susţină, înclin să cred că Asybaris a scris corect -- nu uitaţi că e un nume, trebuie scris aşa cum a fost el la momentul respectiv. --Gutza _D^D+ 1 martie 2008 22:32 (EET)

SCOLÁSTIC, -Ă, scolastici, -ce, adj. 1. S.f. Sistem filozofic apărut în evul mediu, care se baza pe dogmele bisericii creştine şi se caracteriza prin raţionamente abstracte şi prin artificii logice; p. ext. mod de gândire şi de activitate intelectuală bazat pe cunoştinţe formale, rupte de practică şi mânuite în mod pedant. ♦ Nume dat învăţământului (filozofic) din ţările Europei medievale dominate de catolicism. 2. Adj. Care aparţine scolasticii (1), privitor la scolastică. ♦ P. ext. Rupt de realitate, de viaţa practică, formal. – Din fr. scolastique, lat. scholasticus.

Denumirea dată în 1863 nu ţinea de sisteme filozofice, ţinea de administrarea Fondului de montură pentru susţinerea Şcolilor private grănicereşti. Nu este nicio greşeală în şcolastic.

Spuneţi de tabel(lista ofiţerilor regimentului).......Asybaris01 2 martie 2008 08:40 (EET)

Mea culpa 88.192.241.146 2 martie 2008 23:54 (EET)

[modifică] Propuneri proiect nou

Aş dori să creez un proiet nou, ideile actuale sunt un proiect subiectul fiind: Phil Collins, Războiul stelelor, Parcurile României, Egiptul antic şi Evanescence, însă aş dori să văd şi propunerile dumneavoastră, indiferent că sunt din subiectele alese de mine sau alte subiecte. Aştept cât mai multe propuneri. Cristi215^Discuţie 1 martie 2008 19:16 (EET)

Trebuie să găsim o idee coerentă prin care pot fi unite toate subiectele de care vorbiţi sub un titlu unic, pe care să-l daţi noului proiect? Mă tem că cereţi prea multă creativitate pentru o enciclopedie, mai ales gândindu-mă la explicarea acestui proiect. Cum să-l numim, Proiect:Subiecte de interes pentru Cristi215 şi alţi utilizatori? Faceţi-ne să pricepem. (Impy4ever 1 martie 2008 19:57 (EET))

Sunt de acord cu dumneavoastră în legătură cu unirea subiectelor sub un singur nume. Într-adevăr pare a fi o problemă deoarece subiectele precizate de mine mai sus, fie fac parte din categorii complet diferite una faţă de altele, fie fac parte dintr-o categorie mai mare(mă refer la subiecte precum Phil Collins, Evanescence care fac parte din categoria muzică şi ar puetea face parte dintr-un proiect dedicat muzicii, care ar putea fi denumit Proiect:Muzică. Ideea de Proiecte separate ar fi o alternativă, în opinia mea. Am putea adăuga aceste două subiecte într-un proiect dedicat muzicii alături de alte subiecte, bineînţeles, legate de acest domeniu. La fel şi cu celelalte subiecte propuse, ar putea exista un proiect despre Războiul stelelor, separat, la fel şi subiectul despre Parcurile României în alt proiect. Consider că a doua opţiune este mai utilă deoarece este mai uşor de ales un nume pentru fiecare proiect, decât adăugarea celor 5 subiecte într-un proiect nou. Cristi215^Discuţie 1 martie 2008 20:19 (EET)

Bună seara din nou, mă recomand ca unul dintre puţinii wikipedişti români şcoliţi într-o academie de muzică. Personal, mă ocup de articole de muzică (românească, dar şi de istoria muzicii secolului XX – nu vorbesc doar de muzica cultă contemporană, ci chiar mai mult de rock, muzică uşoară, mai puţin muzică pop sau chiar urâcioasele manele ş.a.) şi, uneori, de film (unde mă ajut mai mult de cunoştinţe dobândite autodidact). În privinţa parcurilor nu vă pot ajuta, nici de Războiul stelelor nu sunt cel mai pasionat. La istoria Egiptului Antic am ştiut odinioară multe date (cronologie); pot contribui la cultura egipteană şi mai ales la scrierea hieroglifică. Am citit cărţi şi cursuri, vă pot vorbi într-o egipteană simplă şi vă pot scrie în hieroglife. Cât priveşte „Proiect:Muzică”, mult mai bine ar fi să lucrăm eu şi Dvs. la Portal:Muzică, care măcar există, e incomplet şi stagnează de ceva vreme! Cu ce puteţi contribui la muzică, în ce domenii muzicale aveţi pricepere şi ce vă place? (Impy4ever 1 martie 2008 22:22 (EET))

Foarte interesant Portal:Muzică. Aş fi foarte încântat să văd completate articolele de la genurile muzicale, de la instrumentele muzicale, de la compozitori şi interpreţi de-a lungul istoriei. IMHO domeniul oferă foarte multe subiecte deosebite. --Turbojet 1 martie 2008 22:39 (EET)

Într-adevăr ar fi o idee bună, însă necesită multă muncă pentru a le creea, aş putea încerca personal să le creez însă ar fi mai bine, părerea mea dacă ar contribui şi utilizatorii care cunosc mai mult acest domeniu ar fi şi mai bine. Ar mai fi totuşi ceva, care nu este legat de acest subiect. Am propus articolul Discografia lui Phil Collins(în Propuneri pentru liste de calitate articolul este numit "Phil Collins discografie") şi mai am nevoie de 4 propuneri sau respingeri. Mai sunt câteva zile şi articolul ar putea fi anulat fără nici o respingere, şi pur şi simplu pentru că nu au fost propunerile sau respingerile necesare. Cristi215^Discuţie 2 martie 2008 10:22 (EET)

Adevărat, însă în viaţă şi lipsa unui răspuns poate fi un răspuns. Dacă vedeam discografia lui Pavarotti alergam cu limba scoasă s-o votez. --Turbojet 2 martie 2008 10:34 (EET)

Pentru Evanescence, de remarcat proiectul Muzica Rock. Acum încerc să-l pun pe picioare, şi caut şi voluntari să mă ajute. --Tigrul Alb^Mesaje 2 martie 2008 14:17 (EET)

[modifică] FERICIREA

Buna ziua, sunt studenta anul 4 la Pshologie as dori sa stiu daca pot gasi ceva in aceasta pagina referitor la subiectul fericirii. Daca da va rog sa imi spuneti unde.

Aţi putea utiliza câmpul de căutare aflat în partea stângă a paginii pentru a găsii informaţii despre subiectul căutat. Vă sfătuiesc să căutaţi şi în Wikipediile din limbile străine care le cunoaşteţi mai bine deoarece puteţi găsii informaţii suplimentare. Cristi215^Discuţie 1 martie 20:41 (EET)

"Cea mai frumoasa istorie a fericirii" o serie de 3 interviuri pe aceasta tema, tradusa la editura Art. interviurile sunt realizate de Alice Germain cu filosoful Andre-Comte-Sponville, Jean Delumeau si Arlette Farge. succes

[modifică] Zile nastere/deces

Ma intreb daca nu s-ar putea crea cate o categorie pentru fiecare zi de nastere si deces (ex. Categorie:Nascuti la 15 mai), si adaugate in biografii (similar cu nasteri/decese in anul...). In total ar fi 366 (pentru nasteri) si 366 pentru decese, nu foarte multe comparativ cu puzderia categorii de ani pe care le avem. Astfel am putea vedea rapid cine s-a nascut/a murit in orice zi din an. AMDATi 1 martie 2008 20:58 (EET)

Dacă se decide să se implementeze asta, atunci s-ar putea face cu un robot. Mie unuia mi se pare un efort mai degrabă inutil, pentru că rezultatul final ar satisface exclusiv nevoia de trivialitate, dar poate există şi altă utilitate pe care nu o văd eu. --Gutza _D^D+ 1 martie 2008 22:44 (EET)

De fapt, această informaţie trebuie inclusă la paginile zilelor respective, nu avem nevoie de 366 nouă categorii. Rémîgiù^scrie-mi 1 martie 2008 23:11 (EET)

[modifică] Interwiki erau, la drept vorbind, interlinguale

...Dragii mei, mă duc la culcare şi nu am să explic în lux de detalii reuşita mea. Am tot şlefuit trei formate noi, pe care le găsiţi la Categorie:Formate interlinguale; pentru a le vedea aplicate (doar pe două dintre ele), vizitaţi primele 20 de intrări ale listei cu pagini fără interwiki (deşi corect este interlinguale). Mai puteţi vizita şi aici în caz că documentaţia formatelor nu vi s-a părut suficient de limpede. Două dintre formate generează categorii proprii, probabil că aţi văzut, incluse în arborele iniţiativei de curăţenie (poate aici mă veţi boscorodi că am pus carul înaintea boilor, dar încă nu am scris de niciun nou proiect pe pagina iniţiativei). I-aş fi recunoscător celui care simte că mi-a înţeles intenţiile şi le poate expune acolo în locul meu.

Cred că, bazându-ne pe aceste noi categorii, încurajăm exportul de articole de pe ro.wiki, traduse din limba română în alte limbi! De pildă, de un interes major ar trebui să fie Asociaţia Internaţională de Lingvistică Aplicată, articol nu tocmai mare la noi, dar inexistent în limba engleză: îl putem exporta pe al nostru. Lista cu exemple poate continua. (E clar că nu se traduc decât articole care sunt de interes, din moment ce sunt indicate cu precizie locurile unde au fost întâlnite numele în textele străine.)

Cred că o asemenea prezentare pe pagina principală, în rubrica de care-am tot vorbit, „Comunitate”, poate fi de data asta de un folos real. Să indicăm acolo categoria Categorie:Articole cu legături interlinguale scontate, de unde să-şi poată alege fiecare începător un subiect pe care să-l traducă într-o limbă indicată la formatul de la subsolul articolului în cauză. Făcând clic pe numele limbii respective în cadrul formatului, află şi numele viitorului articol în limba străină (cele mai multe sunt legături roşii). N-o fi chiar cea mai basic procedură, dar tot găsim câţiva contribuitori mai cu răbdare, care vor face rodnică ideea la care am lucrat. Ce credeţi despre formate, despre ideea asta? (Impy4ever 2 martie 2008 05:19 (EET))

Chapeau. --Gutza _D^D+ 2 martie 2008 05:39 (EET)

[modifică] Multumiri Wikipedia

multumesc din suflet site-ului wikipedia deoarece cand am avut nevoie de ceva de vreo informatie am gasit-o. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Lisita Denisa Valentina (discuţie • contribuţii).

Vă mulţumim pentru aprecieri. Puteţi la rândul dumneavoastră să contribuiţi în perspectiva ajutării altor tineri. Vă invităm să citiţi pagina de bun venit pentru a afla cum puteţi contribui. Sebi ^世美 2 martie 2008 14:43 (EET)

[modifică] Mihail Fărcăşanu

A trecut mai mult de o lună de când acest articol a fost propus spre a deveni de calitate. Problema este că nimeni nu a luat până acum vreo decizie, din cauza faptului că voturile pro şi contra (inclusiv explicaţiile privind votul) sunt cam aceleaşi. Eu nu vreau să supăr pe nimeni, dar trebuie luată o decizie în acest sens, deoarece în acest caz s-a încălcat regulamentul. Ce se poate face? Eu zic să se mai exprime câteva opinii şi să decidem apoi. De aceea fac un apel la contribuitorii mai experimentaţi să-şi exprime votul, fiind o situaţie mai delicată. Sebi ^世美 2 martie 2008 15:07 (EET)

[modifică] Traducere din rusă

Îmi spune cineva cum s-ar traduce «Коллежский асессор» din limba rusă? en:wp nu are un articol referitor la el şi nici alte wikipedii... astfel că sunt nevoit să caut singur explicaţia. Mulţumesc anticipat. --Gik ü _{dă semnal} 2 martie 2008 15:36 (EET)

College assessor, după Google Translate. (Impy4ever 2 martie 2008 15:40 (EET))

Collegiate Assessor română Asesor colegial, găseşti şi pe net. --Turbojet 2 martie 2008 15:49 (EET)

În Dicţionar juridic selectiv, Editura Albatros, Bucureşti, 1980 există: "asesor popular" pentru care am găsit în engleză: "people's assessor". ^{_GEO✍ 2 martie 2008 17:37 (EET)}

[modifică] Denumiri în limba română

Fiindcă veni vorba de traduceri, aici în descriere s-a spus că denumirea românească este prioritară. Deoarece ne vom lovi de foarte multe ori de această problemă, poate ar fi bine să discutăm aici diferitele argumente. Sunt absolut de acord să se folosească cu prioritate denumirea românească, dacă ea există. Dacă această denumire este (provine) doar dintr-o simplă traducere, adică dacă românii n-au avut niciodată aşa ceva şi nu s-a creat o denumire în mod natural, atunci folosirea traducerii pe post de denumire riscă să facă de neînţeles termenul pentru alţii (aspect binecunoscut în traducerea interfeţelor softurilor). Problema este şi mai gravă la traducerea acronimelor, lucru la care sunt împotrivă. Ştiu că traducerea acronimelor se practică în Franţa, dar nu cred că e bine. Dacă vă uitaţi în legăturile interlinguale (interwiki) veţi vedea că multe limbi preferă să nu traducă denumirile şi nici acronimele. Deci, pentru denumirile care nu sunt uzuale în limba română aş propune să se păstreze, totuşi, prioritară denumirea originală, iar în paranteză să apară acronimul original (dacă este cazul) şi traducerea propusă. --Turbojet 2 martie 2008 17:04 (EET)

Probabil că la termenii legaţi de informatică şi electronică ar trebui grijă mai multă. În perioada comunistă, publicaţiile româneşti au stabilit un vocabular specific al mai multor obiecte şi noţiuni din aceste domenii (octet în loc de byte, unitate de disc flexibil în loc de floppy disk drive, disc dur în loc de hard disk ş.a.m.d.). Pentru noi cei de astăzi, care suntem obişnuiţi cu noţiunile în limba engleză, ar putea suna ciudat; totuşi, din pricina faptului că termenii româneşti au fost creaţi de către o comunitate ştiinţifică şi au avut o largă răspândire la vremea aceea, eu zic că ar putea fi folosiţi fără probleme în continuare. --Alex:D 2 martie 2008 19:32 (EET)

Sigur că ce există, se reţine. În informatică, am folosit acest glosar când am lucrat la localizarea Gnome, însă nu toţi termenii au prins (şi aici e o poveste lungă). Discuţia de aici am pornit-o având în vedere denumirile instrumentelor de pe Telescopul spaţial Hubble. Problema apare şi-n alte părţi, de exemplu este mai bine forma folosită în articolul despre IPCC, sau forma inversă. Menţionez că nici în documentele folosite în cercurile oficiale din România denumirile în limba română nu sunt stabilizate, vezi Google. --Turbojet 2 martie 2008 20:01 (EET)

Problema este mai veche şi mai amplă. Există multe subiecte care n-au circulat deloc în limba română sau au circulat prea puţin pentru a avea o denumire românească încetăţenită. Totuşi, regula de bază este că nu putem obliga cititorii să cunoască alte limbi. Astfel, dacă dăm şi denumirile străine o facem numai ca informaţie suplimentară şi neesenţială pentru înţelegerea textului, doar pentru cei care întîmplător cunosc limba şi îi poate ajuta dacă află denumirea originală. Dar prioritate trebuie să aibă termenii şi denumirile româneşti, aşa cum spune Radufan. Fac excepţie acele cazuri în care denumirea se referă la un concept care nu circulă sau nu poate circula decît în limba respectivă, de exemplu titlurile pieselor muzicale (pe care oricum nu le poţi asculta decît în original), unde e bine să se dea şi o traducere românească, dar în general referirile trebuie făcute folosind denumirea originală. De exemplu putem spune ce înseamnă „Another one bites the dust”, dar de cîte ori vorbim despre piesă trebuie să-i zicem pe numele ei în engleză. Simetric, la en.wp articolul despre piesa „Dragostea din tei” a lui O-zone foloseşte titlul românesc ori de cîte ori se referă la piesă.

Problema cu acronimele este că a traduce sintagme fixe este la limita verificabilităţii, iar a crea acronime din traducerile noastre bate deja spre cercetare originală. Astfel, ori folosim acronimele originale şi explicăm ce înseamnă, ori, unde se poate, preluăm acronimele româneşti care apar în publicaţii.

Dacă ajungem la vreo concluzie ar trebui să completăm manualul de stil, unde de exemplu această secţiune a rămas goală în urma unor discuţii mai vechi. — AdiJapan 3 martie 2008 07:52 (EET)

Deci propunerile ar fi: 1. Acolo unde este încetăţenit, folosim acronimul românesc, ex. SUA, nu USA, ONU, nu UN. 2. Acronimele încetăţenite se folosesc ca atare, de exemplu NATO, nu OTAN (Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord) şi cu atât mai puţin PAN (Pactul Atlanticului de Nord) sau PNA (Pactul Nord-Atlantic), forme care se întâlmesc - vă place „românizarea verde”? :-). 3. La denumiri provenite din limbi străine punem întâi denumirile româneşti şi apoi, în paranteză, denumirea şi acronimul originale. Dacă e cazul semnalăm cumva (cum?) că-s traduceri propuse de noi, sau că noi am optat pentru această formă dintre formele fluctuante care se întâlnesc.

Cum să facem cu unele denumiri consacrate, de exemplu Royal Society? Eu aş propune ca badea Ion să accepte denumirea, dacă-l interesează noţiunea. Dacă această propunere este acceptată, urmarea ar fi că toate titlurile articolelor despre instituţiile care nu au formulări consacrate în limba română să rămână în forma originală, vezi multe articole aşa în de:wp etc. --Turbojet 3 martie 2008 08:31 (EET)

Problema nu se pune nici la Royal Society, nici la SUA şi nici la NATO, pentru că despre acestea avem o mulţime de surse româneşti, iar noi nu va trebui decît să preluăm modul de exprimare cel mai fecvent, din sursele cele mai de încredere etc. În schimb trebuie văzut ce facem la titluri de cărţi, filme etc. încă netraduse în româneşte şi la denumiri tehnice şi ştiinţifice care încă nu au un echivalent românesc. Sînt de acord că dacă badea Ion vrea să înveţe despre Royal Society atunci ar cam trebui să-i ştie măcar numele, dar nu la fel se pune problema cu „Advanced Camera for Surveys”, care nu este, strict vorbind, o noţiune legată obligatoriu de limba engleză, iar pentru înţelegerea articolului este nevoie să ştii ce înseamnă.

Nu ştiu nici în ce ordine trebuie date denumirea originală, acronimul şi traducerea (prioritatea nu se referă la ordine, ci la termenul folosit în restul articolului), şi bănuiesc că există şi situaţii la limită, între Royal Society şi Advanced Camera for Surveys, unde nu vom şti dacă e mai bine să traducem sau nu. În zona asta gri cred că e de preferat să-i dăm credit şi libertate contribuitorului. — AdiJapan 3 martie 2008 10:18 (EET)

Ok. Time-out pentru sedimentarea ideilor şi să mai auzim şi sugestiile celorlaţi, ca să nu fim acuzaţi că am completat îndrumările doar de capul nostru. Deci, pănă acum am fi 3 de acord: Radufan (cel care a spus cum ar trebui), AdiJapan (care i-a dat dreptate) şi cu mine (care am acceptat poziţia). --Turbojet 3 martie 2008 10:26 (EET)

• Conform cu Wittgenstein limba este principalul organ de comunicaţie şi gândire (curios, nu creerul!) deci, un limbaj corect, clar, denotă o gândire clară. Problema apare când gândirea mea este clară şi corectă doar în cadrul limitelor impuse de legile Academiei dar, în Satul Global în care traim, gândirea şi limba noastră au devenit un conglomerat de idioame, limbi, cuvinte "de umplătură", lipsite de sens (deci, etc.) ş.a.m.d. Am ajuns la situaţia imposibilă că trebue să ne traducem gândurile la scrierea unui articol! Presupum că-n situaţia asta libajul devine funţie de inteligenţa, stilul şi bunul simţ al autorului. Savurez arhaismul titlului "Neguţătorul din Veneţia" dar nu-s convins o traducere actuală n-ar lăsa titlul în original. Alex F. 3 martie 2008 15:12 (EET)

Datul unei mîini de ajutor stilistic ar putea arăta în felul următor:

Potrivit filosofiei lui Ludwig Wittgenstein, limba ar fi organul principal al comunicării şi al gândirii (curios, nu creierul!). Aşadar, un limbaj corect, clar, denotă o gândire clară. Problema apare când gândirea mea este clară şi corectă numai în limitele impuse de legile Academiei, dar, în «satul global» în care trăim, gândirea şi limba ne-au devenit un conglomerat de idiomuri, limbi, cuvinte «de umplutură», lipsite de sens («deci» etc.) ş.a.m.d. Am ajuns în situaţia imposibilă că, la redactarea unui articol, trebuie să ne traducem gândurile.

Presupun că în această situaţie limbajul este în funcţie de inteligenţa, stilul şi bunul simţ (sau, mai degrabă, simţul practic) al autorului. Savurez arhaismul titlului «Neguţătorul din Veneţia», dar nu-s convins că o retraducere făcută astăzi n-ar lăsa titlul vechi.

Comentariu: titlul în original e pe... englezeşte, deci nu are cum să lase «titlul vechi» în sensul «titlul original». De obicei, tot omul îşi “traduce” gîndurile ori de cîte ori şi le transpune în scris. Persoanele la care exprimarea în gînd şi exprimarea în scris sînt identice socot că sînt mai rare decît rara avis.

BTW, Wittgenstein cred că ar trebui să aibă indicator dezambiguizant, ca să nu trimită automat la filosoful Ludwig. Deoarece există familia omonimă Wittgenstein plus ramurile Wittgenstein (de ex. Sayn-Wittgenstein şi Sayn-Wittgenstein-Hohenstein), cu rang de conte şi prinţ, cu diverse personalităţi. Omonimia mai cuprinde şi nişte noţiuni omonime (de ex. casa Wittgenstein, premiul Wittgenstein). Spre orientare, cf. pagina de la Wikipedia germană: Wittgenstein. Feri Goslar 3 martie 2008 15:51 (EET)

Aş mai adăuga două idei. Prima este ideea că avem în general o problemă în documentarea pe care o facem atunci când scriem articole, de unde rezultă şi dubiile cu privire la unii termeni sau despre locul pe care aceştia trebuie să îl ocupe, precum şi a metodologiei aplicate în lucrările de specialitate. În aceste probleme, internetul foarte greu ne poate da un răspuns. Atâta timp cât majoritatea covârşitoare a articolelor scrise la wiki.ro sunt documentate de pe internet (şi implicit prin traduceri de alte wiki) şi nu din literatura de specialitate scrisă sau tradusă în limba română, astfel de probleme, care în mod normal s-ar rezolva într-o clipă prin simpla citire a textelor respective, devine o chestiune nemeritat de grea. A doua idee este complementară primei şi este legată de metodologia care se aplică atunci când sunt abordate probleme de natură să pună în dificultate o comunitate de nespecialişti, de fiecare dată când trece de graniţele cunoaşterii informaţiilor la nivel mediu, la un nivel mai aprofundat de specializare. În opinia mea este păgubos să ne cramponăm în găsirea de soluţii la probleme deja rezolvate, căutând soluţii prin toate colţurile internetului, sau prin imitarea altora, decât să ne uităm în propriile noastre biblioteci. Calea cea mai rapidă ar fi să se meargă direct la lucrările de specialitate, care au rezolvat deja cu succes problemele de metodă cu care ne confruntăm noi şi care, tot ele, au codificat în stilul şi metoda aplicată, un adevărat „ghid flexibil” care ne poate ajuta să trecem peste probleme noi. Referitor la traducerea unor nume care nu au mai fost traduse până acum, nu văd niciun dubiu: atâta timp cât un termen străin nu s-a încetăţenit, este uşor de observat în literatura de specialitate, că adeseori rulează, fără complexe, în mod paralel, mai multe traduceri, mai mult sau mai mult aproximative - dar că niciodată nu se modifică principiul care pune în prim plan propria limbă şi nu o alta. Cu timpul anumiţi termeni se stabilizează, ajung să primeze asupra altora şi în final să se impună definitiv. Dar niciodată nu se pune problema ca termenul străin să rămână inflexibil, în timp ce limba să fie nevoită să-l asimileze fără drept de apel. În cazul specific, problema ar putea fi cea a traducerii aproximative. În viziunea mea, orice traducere este aproximativă până când nu se impune definitiv. Chiar dacă nu găsim nicăieri o traducere, traducerea noastră - aproximativă - este evident de preferat (cu parantezele de rigoare).--—RaduTrifan 3 martie 2008 16:23 (EET)

• De acord cu Radufan, neologismele şi barbarismele îmbogăţesc limba - când sunt folosite corect şi după necesităţi.

M-a amuzat traducerea intervenţiei mele anterioare de câtre Feri Goslar. Expresia italiană "Traduttore - traditore" este potrivită şi-n cazul ăsta, respectiv, parte din ideile mele au fost reluate corect, parte, nu. A lăsa titlul unei piese şecspiriene "in original" înseamnă în limba engleză şi nu tradus în limba română, arhaică sau contemporană. Despre care "<<titlu vechi>>" este vorba? Citandu-l pe Wittgenstein într-o discuţie despre lingvistică nu m-am referit la acei Wittgenstein care acoperă, cred, vre-o pagină în cartea de telefon a Vienei, când citezi din teoriile lui Marx despre capital, nimeni nu crede că te referi la "Marx & Spencer" sau la Groucho Marx - sper că majoritatea cititorilor m-au înţeles. Alex F. 4 martie 2008 02:54 (EET)

De acord cu Radufan referitor la primatul surselor (academice) din bibliotecă. La telescopul Hubble însă apare următoarea problemă: mă îndoiesc că astronomii din România au avut alocate fonduri pentru participarea la programul Hubble, aşa că tot ce se poate să nu fi apărut nicio carte scrisă în limba română despre el de specialişti. Poate sunt ceva comunicări ştiinţifice în care cei de la noi spun că de fapt au luat şi ei la cunoştinţă de ce au făcut alţii, dar astfel de lucrări circulă de obicei pe CD-uri, în cerc închis (participanţii la sesiunea de comunicări respectivă). Ceea de ce dispunem sunt articolele din presă, dar, iertat să-mi fie, alea sunt scrise de ziarişti, care au la bază de obicei facultatea de ziaristică, n-am auzit niciodată ca un ziar să plătească specialişti pentru articole, că n-au bani nici pentru angajaţii lor. IMHO în domeniul ştiinţific articolele din ziare nu sunt surse de încredere, ele pot fi citate cel mult drept „subiectul a stârnit interesul media şi în România”. Ca urmare, în acest caz particular rămânem practic fără surse în limba română. Neplăcută situaţie, care reflectă încă o dată nivelul (economic, de care depind şi celelalte domenii) din România. Vreau să fiu bine înţeles, nu contrazic pe nimeni, prezint doar dificultăţile cazului. --Turbojet 4 martie 2008 21:43 (EET)

Sugestie: În România a apărut un DVD despre Telescopul Hubble editat de NASA şi ESA pentru celebrarea a 15 ani de activitate. La început subtitrările erau doar în câteva limbi printre care nu era şi limba română. Apoi, în colaborare cu Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM) - a cărei preşedinte este chiar tatăl meu - şi câţiva astronomi români s-a reuşit elaborarea DVD cu versiunea în limba română. DVD-ul poartă numele: "HUBBLE - 15 YEARS OF DISCOVERY" şi conţine povestea telescopului + alte filmuleţe cu imaginile acestuia. Cred că ar fi ceva util pentru un articol enciclopedic, mai ales că nu prea există lucrări în limba română despre Hubble. Sebi ^世美 4 martie 2008 22:01 (EET)

Excelent, atunci poţi confirma (şi eventual revizui) denumirile in limba română ale instrumentelor? Şi poţi pune CD-ul la bibliografie (adică e oficial)? --Turbojet 4 martie 2008 22:12 (EET)

Da, e oficial. E lansat de NASA şi ESA, iar versiunea în limba română este de asemenea oficială. Sebi ^世美 4 martie 2008 22:15 (EET)

[modifică] AJUTOR

Se inampla cumva sa stiti unde este WikiDictionarul pt. ca nu il mai gasesc. Multumesc anticipat.

Apăsaţi „Schimbări recente”, în stânga, apoi sus vedeţi Wikţionarul. --Turbojet 2 martie 2008 20:44 (EET)

wikt: Rémîgiù^scrie-mi 2 martie 2008 21:10 (EET)

[modifică] Arhivare

Sunt deja nerăbdător. Am şi început să rup câte una petalele unei romaniţe: "Va fi arhivată pagina de cafenea. Nu va fi arhivată pagina de cafenea. Va fi arhivată pagina de cafenea. Nu va fi ar..." --Gik ü _{dă semnal} 2 martie 2008 23:23 (EET)

Se arhivează lunar, dar sunt unele subiecte deschise prin 25 feb, care mai sunt în discuţie. Stai să se stingă discuţiile alea. --Turbojet 2 martie 2008 23:39 (EET)

Oricine poate arhiva, dacă ştie cum se face. Singura condiţie este să nu arhiveze discuţii „calde”. În general o discuţie se poate considera încheiată dacă timp de una sau două săptămîni n-a mai adăugat nimeni nimic (există şi cazuri foarte rare unde prin natura subiectului trebuie aşteptat mai mult). Încă un amănunt: arhivarea nu e nevoie să fie făcută dintr-un foc, adică o lună întreagă, ci se poate face şi treptat pe măsură ce se „răcesc” discuţiile. — AdiJapan 3 martie 2008 06:49 (EET)

[modifică] Discografie Luciano Pavarotti

Am creeat recent o discografie a lui Luciano Pavarotti însă această discografie nu are coperţile necesare. Dacă doreşte să mă ajute cineva este bine venit(ă). Vă mulţumesc anticipat. Cristi215^Discuţie 3 martie 2008 10:31 (EET)

Eu nu mă ocup de asta, dar imediat ce e completă o votez :-) --Turbojet 3 martie 2008 10:33 (EET)

Mi se păre că ar fi mai bine să dezvolte un articol despre Pavarotti înainte de creare a articolului separat pentru discografie. Rémîgiù^scrie-mi 3 martie 2008 16:17 (EET)

[modifică] Compozitor de muzică de film. Care film?

Aaron Fazakas este încă unul dintre şireţii „compozitori români”, pe deasupra lăudăroşi. Un Nicolae Anton Ciocan cu zece ani mai bătrân! D-lui (căci articolul e autobiografic) scrie sus şi tare că se ocupă de muzica de film, dar nu scrie niciun film. Nu ar trebui să i se atragă atenţia sau, mai rău, să-l ştergem? Singura speranţă majoră e să-i dăm cuiva să lectureze articolul corespondent din maghiară, să vedem dacă acolo a scris ceva mai mult. (Impy4ever 3 martie 2008 16:10 (EET))

P.S. Mă uit acum pe site-ul D-lui şi are multe fragmente audio, dar par lucrări de sine stătătoare (nu muzică de film, nu sunt ataşate niciunui film). Încă o treabă (culmea!) ar fi că „înregistrările” sunt în fapt meşteşugite pe calculator cu soft specializat, deci tare mă-ntreb dacă au fost vreodată cântate în public sau dacă vreun eventual regizor a acceptat muzică... MIDI sau DXi pentru coloana sonoră a unui film. Elevul lui Cornel Ţăranu, foarte frumos, dar niciun rezultat concret. Iar pe site e exemplificată muzica până se ajunge la ceva cu voci omeneşti, care mai greu se reconstruiesc pe calculator, hihihi. Ce e însă foarte, foarte rău, e lăudăroşenia maladivă de care suferă. Din nou, ce ne facem cu el? (Impy4ever 3 martie 2008 16:19 (EET))

Nici pe hu:wp n-a menţionat vreun film, barátom (română prietene). Probabil vrea să spună că s-ar descurca şi ar vrea să compună muzică pentru un film. --Turbojet 3 martie 2008 22:21 (EET)

Dreptul omului să se laude cât vrea, articolul trebue să corespundă regulilor Wp.: PDVN, notabilitate, etc. Dacă nu, există Pagini de şters. Cred că compunerea muzicii pentru vre-un fim oarecare nu-i suficientă pentru a conferi notabilitate (de notat că celebre piese muzicale au fost compuse iniţial, ca muzică de film). Unora le este greu să admită că o enciclopedie nu conferă consacrarea, ci o notează. Alex F. 4 martie 2008 10:32 (EET)

Ei, cine îl propune pe chipeşul domn pentru wikipieire? :) (Impy4ever 5 martie 2008 00:20 (EET))

Bună seara Stimabililor!
În mod normal, nu mă deranjează nici o critică adusă activităţii mele componistice. Dar „cruciada” lansată de tânărul nostru student Văraru, (care probabil în această perioadă descoperă modul de înlănţuire a treptelor principale, sau imitaţia la 2 voci à la Palestrina) nu vizează probleme legate de tehnica sau stilul meu componistic. Chiar dacă pe site-ul meu oficial scrie „Feel free to contact me”, Domnia Sa („mare guru” autoproclamat al muzicii de film) preferă să atace pe la spate, fără să mă invite (în cafeneaua virtuală al Wikipediei) la o discuţie sau chiar la o confruntare directă.
Dar să revenim la ale noastre, Domnule Văraru, am să răspund la „frământările” Dumneavoastră!
„scrie sus şi tare că se ocupă de muzica de film” - hmm ... un doctorat în muzică de film (specializarea compoziţie) cred că este suficient, nu? Planul meu de cercetare a fost conceput în ideea formulării şi organizării sistematice a unui teritoriu cognitiv extrem de vast, însă realizat în datele lui esenţiale, folositor în ideea configurării unei imagini obiective în contextul informaţiilor destul de lacunare pe plan naţional în domeniul muzicii de film.
„nu scrie niciun film” - sustineti că aţi vizitat site-ul meu. Vă invit să fiţi un pic mai atent. Pe pagina Video puteţi viziona/download-a de exemplu un amplu film publicitar comandat de firma I.N.I Steel (o corporaţie coreeanã a oţelului). Filmul a fost realizat de o firmã americanã de publicitate (Getty Image), coloana sonoră este semnată de mine (înregistrată în 2005 la Kiev cu National Symphony Orchestra din Ucraina, dirijor Cristian Sandu). Pentru cultura Dvs. generală, am mai semnat soundtrack-ul a două filme documentare (Plâns tăinuit şi Obiceiuri funerare din Transilvania).
„înregistrările sunt în fapt meşteşugite pe calculator” - chiar că depăşiţi limitele bunului simţ. Pe site (şi pe youtube) puteţi viziona un concert înregistrat live (realizator DunaTV) la Budapesta, Liszt Ferenc Concert Hall. Va mai dura un pic stimate student, până când lucrările Dvs. vor fi interpretate în săli de concerte la fel de notabile. Compoziţiile mele au fost interpretate în România, Germania, Ungaria şi Ucraina (în acest sens vă recomand să studiaţi afişele şi pozele postate pe site-ul meu).
„dacă vreun eventual regizor a acceptat muzică... MIDI sau DXi pentru coloana sonoră a unui film” - această afirmaţie dovedeşte cu siguranţă nivelul Dvs. de „specialist în domeniu”. Prima coloană sonoră realizată în întregime cu ajutorul instrumentelor electronice şi midi, care a câştigat un Oscar în anul 1981, este semnat de Vangelis şi se intitulează Chariots of Fire.
Dacă aveţi nelămuriri în ceea ce priveşte: - sublinierea aspectelor fizice prin muzică în film, - rolul psihologic al muzicii în film sau - funcţiile tehnice ale muzicii în film, vă stau la dispoziţie, pentru a vă lărgi câtuşi de puţin cunoştiinţele. Dar, în loc să vă tot uitaţi în ograda altora, v-aş recomanda să dedicaţi mai mult timp studiului asimilării analitice şi practice a tehnicilor specifice domeniului muzicii de film.
Cu prietenie, Aaron ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AaronF (discuţie • contribuţii).

Domnule Aaron Fazakas, nu contează ce aţi făcut, ci ce enciclopedii, ziare şi TV vorbesc despre dv. Situl dv. personal nu este o sursă de notabilitate, după cum nici situl meu, pe care am şi eu CV-ul meu, nu este o sursă. Eu am verificat dacă aţi pus pe hu:wp vreo sursă care vă confirmă notabilitatea. Când aceste surse ne vor aduce la cunoştinţă activitatea dv. veţi deveni notabil şi se va găsi cineva care să vă facă pagina, altfel e o simplă autopromovare, exact ca situl dv. Al dv., --Turbojet 18 martie 2008 00:06 (EET)

I-am scris distinsului D. Fazakas şi cred că dacă nu aduce referinţe în câteva zile (dacă tot s-a băgat acum „în priză”), eu îi propun articolul la ştergere pentru lipsă-notabilitate. Singurul D-lui argument sunt referinţele. Iar pentru necunoscătorii între-ale jargonului muzical: argumentele prezentate de Fazakas mai sus sunt false probleme, încercări nereuşite de a mă/vă duce cu pluta. Dacă e nevoie, o voi explica pe fiecare în parte pentru a elimina dubiile. (Impy4ever 18 martie 2008 00:08 (EET))
Vă salut din nou, Stimabililor!
Nu mă sperie deloc propunerea Dvs. de a-mi şterge articolul (chiar dacă pe site-ul meu oficial sunt suficiente referinţe - articole din ziare, filme, părerile unor muzicieni cu greutate din Transilvania - care să vă satisfacă cerinţele).
Ce este foarte interesant însă, că domnul student Văraru, cel care m-a considerat pe mine lăudăros (pentru că am publicat în Wikipedia doar nişte date biografice, subliniând muzica de film ca o preocupare constantă), mi-a trimis un mail, unde se autoevaluează în următorul fel: „Domnul meu, fără modestie vă spun că sunt cel mai al dracului student din facultatea de Compoziţie, zi de zi mă chinuiesc să vorbesc despre, să impun practicile noi interpretative, period performance, muzica de film, o legătură cu studenţii de la UNATC, muzica de jocuri video, tot ce e mai nou, în bătrânul şi demodatul Conservator Bucureşti”.
Bravo Domnule, aveţi o părere formidabilă despre Dvs. Cred că vă face mare plăcere să vă uitaţi în fiecare dimineaţă în oglindă. Şi apropo, vă doresc spor la eliminarea tuturor care vă stau în drum.Aaron ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AaronF (discuţie • contribuţii).

Vă rog să specificaţi în ce ziare (numele ziarelor, numele articolelor şi data) se vorbeşte despre dv. şi se prezintă părerile muzicienilor cu greutate din Transilvania (deci nu parerile în sine, ci articolele care prezintă aceste păreri), ca să vă putem menţine pagina. --Turbojet 18 martie 2008 00:55 (EET)

„Sublimul transfigurat în muzică de film”, Ziarul Autograf, Mai 2007, Nicoleta Nap
„Concert pentru otel si orchestrã”, Foaia Transilvană, Martie 2007, Horaţiu Damian
„Sânge tânăr pe scena muzicii contemporane clujene”, Tribuna, Ianuarie 2005, Virgil Mihaiu
„Toamna Muzicală Clujeană”, Adevărul de Cluj, Septembrie 2005, Michaela Bocu
„Toamna Muzicală Clujeană”, Szabadsag, Septembrie 2005, Nagy- Hintós Diana
„Festivalul Cluj-Modern”, Adevărul de Cluj, Aprilie 2005, Michaela Bocu
Mai există articole, menţionări şi „concert reviews” publicate în Budapesta, Oradea, Cluj şi Miercurea Ciuc. Puteţi viziona coloana sonoră compusă la comanda companiei coreene I.N.I Steel dând click aici:
http://youtube.com/watch?v=ejTES9OxUaI
← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AaronF (discuţie • contribuţii).

Domnul Fazakas e turc, nu e român. Se pare că iarăşi o dă la-ntoarsă, dar nu a observat că legătura către „mail”-ul D-lui e chiar mai sus, la îndemâna oricărui curios. Defazând (făcându-se că nu înţelege), D-lui spune că mă laud ca fiind cel mai cel. O citare a ceea ce am spus făcută nespeculativ include şi continuarea, carevasăzică: „fără modestie vă spun că sunt cel mai al dracului student din facultatea de Compoziţie [...] Şi Dvs. credeţi că o argumentaţie ca a Dvs. mă va pune la respect? M-ar pune, dacă ar avea de ce, însă nu are.” Nu am cuvinte destul de grăitoare pentru calitatea reacţiilor dumisale. Până una-alta, într-adevăr, d-le Turbojet, discuţia este numai despre articolul Wikipedia. Iar, domnule Fazakas: nu-mi staţi Dvs. în drum, dacă e să o facă cineva de la Wikipedia, eu sunt acela pentru că îmi sacrific mult prea multe resurse pentru rigoarea informaţiilor de găsit pe acest tărâm. Comunitatea de aici ştie câte parale fac, îmi cunoaşte defectele şi calităţile de Wikipedist. Altele nu contează aici şi vă repet din prudenţă: acel „al dracului” înseamnă că nu mă las tulburat de condescendenţa afişată de orişicare. Pentru liniştea Dvs., chiar îmi cunosc lungul nasului, îl reapreciez în fiecare dimineaţă, în faţa oglinzii. (Impy4ever 18 martie 2008 01:58 (EET))

Impy, dacă tot eşti un bun wikipedist poate ar fi bine să o laşi mai moale cu divagaţiile -- nu văd absolut nimic în mesajul de deasupra care să aibă cu adevărat legătură cu subiectul în contextul Wikipedia. În plus, după cum bine vezi cum te-ai înfierbântat în discuţia asta, ar trebui să măsori şi pe alţii cu aceeaşi măsură şi să înţelegi de ce dl. Fazakas la rândul lui a pus la inimă critica deloc elegantă pe care i-ai făcut-o la începutul acestei secţiuni.

Domnule Fazakas, aţi adus surse, foarte bine. Dar cum le verificăm? Avem trei opţiuni ca ele să fie acceptate: (1) vă credem pe cuvânt, (2) mergem la bibliotecă şi verificăm sau (3) le găsim online. Cea mai facilă ar fi ultima variantă, dar eu unul n-am reuşit -- însă trebuie să recunosc că nu am făcut decât eforturi superficiale; poate ne veniţi în întâmpinare? A doua variantă ar fi acceptabilă, dar vă spun sincer că mi se pare deosebit de improbabilă. Iar prima variantă, cu tot respectul, nu poate sta în picioare. Vedeţi, v-aţi pus într-o poziţie delicată -- sunt convins că nu sunteţi de rea credinţă, dar fără acces la surse şi cu un articol autobiografic e uşor de văzut de ce lucrurile nu iau tocmai turnura pe care probabil o scontaţi... Vă imaginaţi probabil cât de des ne confruntăm cu tot felul de impostori şi persoane care se cred buricul pământului -- după o vreme devine a doua natură să punem totul la îndoială, chiar atunci când persoana în chestiune este perfect onestă. Vă rog veniţi-ne în întâmpinare cu accesul la materiale şi nu va mai fi nevoie de discuţii jenante. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 02:25 (EET)

Domnilor, nu eu, nici d-l Fazakas nu suntem, ci d-l Gutza este singurul mare muzician al acestei secţiuni. După asemenea cadenţă de virtuozitate într-ale exprimărilor galante, iată părerea mea. (D-le Gutza, iarăşi mă ţin de glume, dar nu de tot – sincer apreciez că în sfârşit aţi adus discuţia în direcţia cea mai de dorit la Cafenea!) (Impy4ever 18 martie 2008 07:04 (EET))

Stimate Domn Gutza!
Am apreciat imparţialitatea Dvs. (precum şi al Domnilor Turbojet respectiv Alex F) şi am să vă pun la dispoziţie câteva linkuri spre documente online, din dorinţa de a mă conforma regurilor Wikipedia.
Extrase din presă:
“Cristian Sandu … in 2005 a fost invitat de Orchestra Naţională a Ucrainei la Kiev pentru înregistrarea coloanei sonore Growing Toward the Light a compozitorului Aaron Fazakas”
Claudia Tutuman – În: Evenimentul de Botoşani, 18 martie 2008, “Cultura mare a micilor oraşe”
http://www.evenimentuldebotosani.ro/viewArticol.php?articol_id=22948&_showc=1

“Într-o lume sufocată de sunete sintetizate de calculator, compozitorul clujean creează muzică, aşa cum o făceau cu secole în urmă cunoscuţii clasici”
Nicoleta Nap – În: Autograf, nr,4 mai 2007, “Sublimul transfigurat în muzică de film”
http://aaronfazakas.com/html/press-1.html

“O salã clujeanã de concerte, vara lui 2005. Se interpreteazã piese orchestrale nou compuse. Ca de obicei, auditorii sînt chinuiti cu „ororile” atît de dragi compozitorilor din România. Deodatã, fãrã avertisment, aerul vibreazã de o muzicã înãltãtoare, profundã, ca în vremurile în care compozitorii chiar aveau talent.”
Horaţiu Damian – În: Foaia Transilvană, 1 martie 2007, “Concert pentru oţel şi orchestră – compozitorul clujean Aaron Fazakas uneşte metalurgia coreeană cu publicitatea americană”
http://www.ftr.ro/concert-pentru-otel-si-orchestra-534.php

“Am afirmat în repetate rânduri: Academia de Muzică “Gh. Dima” e una dintre instituţiile de învăţământ superior prin care România se poate considera demult integrată Europei culturale. Un eveniment ce demonstrază că fraza de mai sus îşi poate menţine valabilitatea şi pe viitor, este recenta apariţie a CD-ului “Stalactite-The Silent Witness”. Acesta marchează debutul discografic al compozitorului Aaron Fazakas şi al dirijorului Cristian Sandu.”
Virgil Mihaiu – În: Tribuna, nr.56 1-15 ianuarie 2005, "Sânge tânăr pe scena muzicii contemporane clujene”
http://aaronfazakas.com/html/press-3.html

“La rândul său, Aaron Fazakas se dovedeşte acelaşi compozitor de o dezinhibiţie aş zice hollywoodiană, despre care am scris la finele anului trecut în Tribuna… Dedicaţia şi lipsa de complexe cu care Fazakas aspiră să comunice cu un număr cât mai mare de spectatori, e recompensată prin interesul şi gratitudinea publicului”.
Virgil Mihaiu – În: Tribuna, nr.75 16-31 octombrie 2005, “Discernământ şi creativitate la Toamna Muzicală Clujeană”
http://www.revistatribuna.ro/arhiva/tribuna75.pdf

“Growing Toward the Light - un univers sonor de largă deschidere, solid şi reconfortant”
Michaela Bocu – În: Adevărul de Cluj, 23 septembrie 2005, “Panoramic componistic contemporan”

“Stalactite – The Silent Witness, piesă de tip repetitiv, una dintre cele mai aplaudate din concert … Don’t CATch the Mouse, piesă veselă, jucăuşă, precum jocul de-a şoarecele şi pisica din poveştile copilăriei”
Michaela Bocu – În: Adevărul de Cluj, 25-28 aprilie 2005, “Festivalul Cluj Modern 2005”

“The closing work belonged to Aaron Fazakas' movie soundtrack entitled "Growing Toward The Light". The composition widening the borders of the musical effects was a striking way to end the night due to its extremely impressive and nature suggesting positive vital force.”
Nagy- Hintós Diana – În: Szabadság, (articol publicat în limba maghiară la 21 Septembrie 2005, “Toamna muzicală clujeană”

“Aaron Fazakas’ piece, entitled "STALACTITE – The Silent Witness" is characterized by the tasteful blend of different music styles. The creation has three parts – Entry, Inside, Exit –, and it contains programmatic music elements. The mental elements dominate, joined by a surprisingly pleasant melodic world. It is an imaginary trip from baroque Italy to the romantic Tchaikovsky. The different timbral effects of the string instruments play an important role.”
Nagy- Hintós Diana – În: Szabadság, (articol publicat în limba maghiară la 16 octombrie 2004, “Toamna muzicală clujeană”

Lista ar putea fi mult mai lungă, dar aceste articole şi extrase mi-au fost la îndemână!
Domnul student Văraru, se frământa dacă compoziţiile mele “au fost vreodată cântate în public”. Vă pun la dispoziţie şi câteva documente legate de activitatea mea concertistică:

- 20 februarie 2008, Debrecen (Hu) - Orchestra de Cameră a Filarmonicii din Oradea
anunţ online: http://www.zene.unideb.hu/konzest2007.html,
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-10.html

- 24 aprilie 2007, Oradea (Ro) - Orchestra de Cameră a Filarmonicii din Oradea
anunţ online (Postul Radio România Muzical): http://muzical.srr.ro/arhiva/arhiva3.shtml?station=3&year=2007&month=4&day=24
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-1.html

- 8 octombrie 2006, Budapesta (Hu) – Orchestra Csiki Kamarazenekar
anunţ online: http://www.fidelio.hu/magazin.asp?id=10551
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-2.html

- 7 octombrie 2006, Tokaj (Hu) – Orchestra Csiki Kamarazenekar
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-5.html

- 6 octombrie 2006, Debrecen (HU) - Orchestra Csiki Kamarazenekar
- 5 octombrie 2006, Nyíregyháza (HU) - Orchestra Csiki Kamarazenekar
- 3 octombrie 2006, Miercurea-Ciuc (RO) - Orchestra Csiki Kamarazenekar

- 18 septembrie 2005, Cluj (Ro) - Orchestra "Giovani Musicisti"
anunţ online: http://dordeduca.ro/evenimente/festivalul_toamna_muzicala_clujeana/1956
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-3.html

- 1-6 mai 2005, Kiev (UKR) - Orchestra Naţională Simfonică a Ucrainei

- 26 aprilie 2005, Cluj-Napoca (RO) – Ansamblul ClarinetFest
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-4.html

- 25 aprilie 2005, Cluj-Napoca (RO) - Orchestra "Giovani Musicisti"
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-4.html

- 20 februarie 2005, Miercurea-Ciuc (RO) – Orchestra Csiki Kamarazenekar
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-7.html

- 29 octombrie 2004, Cluj (Ro) - Orchestra "Giovani Musicisti"
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-6.html
- 12 octombrie 2004, Cluj-Napoca (RO) - Orchestra "Giovani Musicisti"
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-8.html etc.

Alte activităţi:
Membru juriu – Festival internaţional de chitară Târgu Mureş 2008
anunţ online: http://www.harmoniacordis.com/index.php?page=festival_1_1_1

Burse actuale:
2006-2009 bursă de cercetare oferită de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior
anunţ online: http://www.cncsis.ro/index.php
2007-2008 bursă de compoziţie oferită de Uniunea Maghiarilor din România

Publicaţii:
Două partituri publicate la editura Stephan Korody-Kreutzer din Germania.
Două apariţii discografice, multiple colaborări cu trupe şi formaţii din România.
Film de publicitate, 2 filme documentare etc.

Menţiuni pe internet:
Listo de komponistoj kaj muzikistoj transilvaniaj hungaraj - Vikipedio
http://eo.wikipedia.org/wiki/Listo_de_komponistoj_kaj_muzikistoj_transilvaniaj_hungaraj
Listo de renomaj personoj de Cluj-Napoca - Vikipedio
http://eo.wikipedia.org/wiki/Listo_de_renomaj_personoj_de_Cluj-Napoca
MusiciansWho.hu http://www.musicianswho.com/engine.aspx?page=Muveszek_6&query=muvesz_fazakas_aaron etc.

Dacă, consideraţi că documentele prezentate mai sus nu sunt suficiente, în câteva zile vă pot pune altele noi la dispoziţie. Aştept, în schimb, acelaşi gest şi din partea domnului student Văraru, pentru că nici articolul Dumnealui nu conţine surse care să-i asigure notabilitate. Dacă nu va putea furniza aceste date, poate articolul Dumnealui ar trebui şters.
Aş fi foarte curios să aflu, domnule student, câte instrumente virtuale/midi sau sample-uri aţi putut identifica pe coloana sonoră Growing Toward the Light. Şi în acelaşi timp, doar aşa pentru cultura mea generală, poate îmi puteţi enumera câteva oraşe/ţări unde compoziţiile Dvs. au fost prezentate, sau nişte burse de studii, poate nişte partituri sau articole publicate ... aştept cu mult interes.Aaron

Vă rog şi pe dumneavoastră să încetaţi cu împunsăturile -- dl. Văraru a spus deja explicit că unica sursă a notabilităţii sale este scurta sa carieră de actor, nicidecum cariera muzicală. Pe de altă parte vă mulţumesc pentru atitudinea constructivă şi efort în ce priveşte sursele -- am să le analizez şi voi face o sinteză, dacă nu are altcineva timp şi disponibilitate s-o facă. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 13:13 (EET)

Domnul Cristian Văraru, în articolul său autobiografic, afirmă că este actor şi compozitor român. Din datele biografice putem afla doar că este student la Conservator, dar nimic care să demonstreze faptul că ar avea studii de actorie. Scurta sa carieră de actor îi conferă notabilitate? În ce domeniu? Calitatea de student (specializarea jazz-muzică uşoară) îi justifică dreptul de a categorisii pe alţii?

De categorisit pe alţii n-o face nici dl. Văraru şi nici eu, ci comunitatea -- fiecare ridică ce probleme identifică, acestea se discută şi se ia o decizie. La fel, şi dumneavoastră sunteţi liber să deschideţi o discuţie separată care să trateze articolul d-lui Văraru dacă doriţi. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 13:54 (EET)

Ok, avem aşa:

• Evenimentul de Botoşani, 18 martie 2008 -- numele d-lui Fazakas este pur şi simplu menţionat, într-o listă de alte nume şi date.
• Ziarul Autograf este unul practic inexistent: [1].
• Foaia transilvană discută într-adevăr pe larg subiectul d-lui Fazakas -- din păcate nu-mi pot face o idee despre circulaţia şi statutul acestei publicaţii (ei spun că au 5-6.000 de exemplare, dar nu sunt auditaţi).
• Tribuna e auditată, dar nu găsesc cifrele.
• Despre celelalte nu-mi pot face o idee, fie pentru că originalul este în ungară, fie pentru că nu am acces la sursă, iar citatul prezentat de dl. Fazakas poate fi doar o pastilă oarecare şi nu parte dintr-o prezentare a activităţii dumisale.

Dacă ştie cineva ceva mai mult despre publicaţiile de mai sus, vă rog implicaţi-vă în discuţie. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 14:56 (EET)

Aşa, am găsit cifrele pentru Tribuna chiar la BRAT. Pentru comparaţie, Tribuna are tiraj distribuit de 15.000 exemplare, faţă de Adevărul de Arad, ziar local, cu 22-23.000 exemplare -- un ziar central precum Jurnalul Naţional are 95.000-135.000. Cum Tribuna este cel mai mare ziar care discută pe larg subiectul d-lui Fazakas între sursele la care avem acces, cred că acesta este singurul articol despre care merită vorbit. Personal mie nu mi se pare că un articol într-un ziar local este suficient pentru a conferi notabilitate enciclopedică unui subiect, dar vă rog exprimaţi-vă şi voi opiniile, altfel îl voi propune pentru ştergere. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 16:10 (EET)

Domnule Gutza! Am să mă repet, pentru a clarifica poziţia mea în legătură cu acest subiect. Nu mă consider buricul pământului, şi nu mă deranjează dacă se şterge din Wikipedia articolul meu (o fac chiar eu, nefiind nevoie să o supuneţi la vot, dacă sunteţi amabil şi îmi explicaţi procedura). Pe mine m-a revoltat doar, limbajul şi tupeul Domnului Văraru, care m-a categorisit drept şiret şi lăudăros, doar pentru că am publicat nişte date biografice reale în Wikipedia. Iar Dvs. dacă doriţi să rămâneţi la fel de corect în demersul Dvs. de a clarifica notabilitatea unui subiect, totuşi n-ar trebui să comparaţi tirajul de 16.000 de exemplare a unei reviste de cultură (care ca şi target din start se orientează spre o anumită categorie intelectuală) cu tirajul Adevărului de Arad (publicaţie destinată publicului larg, preţul de achiziţie a acestei publicaţii fiind probabil de 3 ori mai mică decât în cazul Tribunei). Aaron ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AaronF (discuţie • contribuţii).

După cum vedeţi, am emis doar o opinie personală, decizia nu o iau eu personal. Aţi ridicat o obiecţie validă, însă din câte-mi dau seama Tribuna chiar este de facură oarecum locală, un jurnal care se pretinde central nu-şi afişează pe fronton oraşul de baştină. Însă repet, nu eu iau decizia finală, mai aşteptăm opinii, iar însăşi propunerea de ştergere, în caz că vom ajunge acolo, este o dezbatere. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 17:25 (EET)

P.S. Consider că notabilitatea unui articol de ziar, depinde şi de persoana care semnează articolul respectiv. Curriculum-ul domnului Virgil Mihaiu, cel care semnează cele două articole din Tribuna, se poate accesa online: http://www.mae.ro/poze_editare/CV_Mihaiu.pdf ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AaronF (discuţie • contribuţii).

Într-adevăr, dl. Mihaiu are un CV impresionant, dar acela rămâne totuşi un articol dintr-un ziar local; măcar dacă ar fi fost unul dintre multele, atunci v-am fi putut considera o celebritate locală, dar se pare că nici atâta nu se poate spune. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 19:21 (EET)

De ce nu vreţi să pricepeţi stimate domn, că NU SUNT, nu mă consider şi nici nu doresc să fiu catalogat drept o celebritate locală sau naţională. Sunt un muzician, care însă, prin natura cercetării întreprinse (acreditat de o Academie de Muzică de Stat şi de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior), precum şi prin activitatea artistică-concertistică susţinută până în prezent, îşi poate permite să aibă un cuvânt de spus în domeniul muzicii de film, cu sau fără acordul unui boboc în ale creaţiei muzicale.

N-am să mai intervin, vă salut Domnilor cu respect şi prietenie, şi de veţi avea vreodată drum prin Cluj să mă contactaţi, poate ieşim la o cafenea adevărată. Aaron ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AaronF (discuţie • contribuţii).

Domnule Gutza, măcar nu poate spune nimeni că n-aţi încercat. Ce avem de făcut în continuare, ce propuneţi? În caz că mă consideraţi implicat subiectiv în povestea asta, atunci accept să-mi cedez dreptul la replică de dragul obiectivităţii. Mi se pare foarte ciudat însă ce s-a întâmplat în ultimele 24 de ore la secţiunea asta, ca într-o farsă (teatru): a apărut o întreagă construcţie şi a dispărut de parcă nici n-ar fi fost. Martore ne sunt tastele PgUp/PgDn şi rotiţa de scroll cu care am navigat deasupra unui munte de referinţe şi replici fără niciun viitor. Şi dincolo de d. Gutza, alte păreri? (Impy4ever 18 martie 2008 20:51 (EET))

[modifică] Încheiere

[...] În cu totul altă ordine de idei, d-l Aaron Fazakas vrea să-mi retrag public (la Cafenea e destul de bine, cred eu) afirmaţiile calomnioase la adresa D-lui. I-am explicat şi explic celorlalţi nelămuriţi interesaţi de subiect că am şi retras totul chiar de când am început fraza asta şi je suis desolé de expediţia neplăcută pe care am condus-o eu şi d-l Fazakas, cu d-l Gutza arbitru. Totul, numai din pricina unei confuzii, ea fiind impresia d-lui Fazakas că aveam ceva cu D-lui anume, când eu aveam acel ceva cu un nou articol fără notabilitate apărut în sânul Wikipediei, toate imediat după neplăcutul episod Nicolae Anton Ciocan (pentru cine-şi mai aminteşte). Dacă însă d-l Fazakas a fost tentat să creadă că îl desconsider şi calomniez, aici meritul aparţine pe deplin firii mele impulsive.

L-am întrebat pe d-l Fazakas dacă vrea să ne ajute, acum că articolul îi e la judecată (bineînţeles, cu menţiunea că vom recrea articolul când D-lui va fi prezentat în surse mai cunoscute publicului larg). Ar fi de folos încă un muzician comunităţii, eu nu pot face totul. Poate trebuie spus măcar acum că am crezut din prima clipă că D-lui are simţ şi pricepere muzicală, dar asta nu conta când nu avea notabilitate! Dacă i-am atacat acele înregistrări, nu a fost pentru că desconsideram muzica, ci ca mărturie în plus a condiţiilor mai grele în care se prezintă un artist cu nu prea mari posibilităţi (cum ar fi o orchestră simfonică la îndemână, sau măcar o orchestră de cameră). Mă bucur totuşi că avem ocazia să facem pace şi că pe d-l Fazakas nu-l deranjează prea tare să-i propunem articolul la ştergere. Poate că profitul Wikipediei din acest sinuos drum va fi mai mare aşa, adresându-ne tuturor nişte probleme utile, iar cititorilor, ocazia de a achiziţiona un muzician priceput pentru subiectele de care sunt interesaţi. (Impy4ever 18 martie 2008 22:24 (EET))

Despre soarta articolului Aaron Fazakas a început discuţia la Wikipedia:Pagini de şters/Aaron Fazakas. — AdiJapan 19 martie 2008 09:38 (EET)

Am urmărit cu interes această discuţie. Iniţial aş fi dorit sa particip la varianta românească WIKI în calitate de autor. În urma celor citite aici, renunţ. Sunt român european - dar aici se pare că Europa e încă foarte departe! Urez totuşi oamenilor de bine succese. --Brodsky 24 martie 2008 20:17 (EET)

[modifică] Planşă cu steaguri

Armele ţării

Aş avea o întrebare: ştie cineva pe unde se poate găsi o variantă mai mare/mai clară a planşei alăturate, astfel încât să poată fi citit textul de sub fiecare steag? --Alex:D 3 martie 2008 22:10 (EET)

Cred că titlul imaginii ar trebui să fie ”Armoariile ţării” şi nu ”Armele”. Vezi DEX: ARMOARÍI s.f.pl. (Ist.) Armele, emblemele de pe scuturile heraldice, de pe steaguri, de pe pereţi, puse ca semne distinctive ale unei familii nobile, ale unui oraş etc. [< fr. armoiries < armoyer – a decora cu arme heraldice]. Sursa: DN | Termenul actual heraldic este de armoarii. 88.192.241.146 5 martie 2008 00:35 (EET)

Am preluat varianta românească veche, care se întâlneşte şi prin legi şi care provine din franţuzescul armes. --Alex:D 5 martie 2008 03:44 (EET)

La drept vorbind, cred că în dreapta sunt prezentate steagurile descrise în legea din 72: Drapelul armatei şi al marinei militare, drapelul domnului, drapelul civil, drapelul marinei civile şi drapelul gărzii orăşeneşti. Dar nu strică să fiu sigur. --Alex:D 5 martie 2008 03:46 (EET)

[modifică] Istoria României

Nu am găsit împărţirea teritorial-administrativa a României pe regiuni în perioada socialistă. Propun să se adauge material în acest sens.

Vedeţi Regiunile Republicii Populare Române, Judeţ şi Judeţele României. --Alex:D 4 martie 2008 13:03 (EET)

[modifică] Fonduri structurale europene

La masura 123 cretserea competitivitatii economice, la copie diploma studii care sa dovedeasca pregatirea profesionala in domeniul pentru care solicita finantarea ( responsabilul legal/beneficiar), pentru o societatea cu cod caen 1512 administratorul are diploma de inginer horticultor. E bine?Amalia Pietriceanu 4 martie 2008 15:45 (EET)

[modifică] despre conjunctia "si"

cind se pune virgula inaintea lui "si"?

„Si” e numele unei note muzicale, deci este substantiv, nu conjuncţie. Dar vedeţi ce scrie sus de tot, cu roşu. — AdiJapan 5 martie 2008 13:48 (EET)

Iată un exemplu când se pune virgulă înainte de şi:

• Limba română se scrie, şi nu glumesc, întotdeauna cu diacritice.

--Miehs 5 martie 2008 13:58 (EET)

[modifică] revista Gandirea

Intereseaza pe cineva un teanc de reviste Gandirea publicate in anul 1927 ? Astept un semnal pe adresa getapapandreia@yahoo.com

[modifică] as dori sa traduc niste texte

exista dictionar p wikipedia???cum as putea sa-l folosesc???

Există Wikţionar. Dar pentru că e în construcţie vă recomand alte dicţionare disponibile pe internet, de exemplu http://tradusrl.com/ sau http://www.ectaco.co.uk/Romanian-English-Dictionary/. — AdiJapan 6 martie 2008 12:33 (EET)

[modifică] Ruud van Nistelrooy(recreere articol)

Aş dori să recreez articolul depre Ruud van Nistelrooy prin traducerea cu cel din limba engleză. Acest lucru este considerat vandalism? Trebuie să menţionez că, personal, voi creea o copie de siguranţă în formatul wiki a articolului prezent. Vă mulţumesc anticipat. Cristi215^Discuţie 4 martie 2008 18:33 (EET)

Mulţumim pentru grijă. Doamne fereşte, nu e acela vandalism, căci altfel jumătate din contribuitorii români ar aparţine acestui neam migrator! Traduceţi în voie şi nici măcar copie de siguranţă nu trebuie – copiile cele mai în siguranţă se află chiar la istoricul articolului de care vorbiţi. Spor la lucru! (Impy4ever 5 martie 2008 18:56 (EET))

[modifică] Sora Naegino

Imaginile din articolul Sora Naegino sunt încãrcate sub licenţa {{DP-personal}} Licenţa acestei imagini este necorespunzătoare. Autorul imaginii este cel care a produs filmul nu cel care a capturat-o. Cel care a capturat-o nu le poate oferi domeniului public în numele său personal. De fapt, nu pot fi puse în domeniul public sub nicio licenţă.

Chiar şi licenţele {{Capturã-programPC}} sau {{utilizarecinstită}} în cazul în care drepturile de autor sunt clare, ca în cazul filmelor de desene animate (sau al jocurilor pe calculator), se aplică doar la imagini cu rezoluţie joasă (adică 10 - 20 % din original), nu în rezoluţia originală. Ca urmare, consider că imaginile de acest tip violează drepturile de autor. --Turbojet 6 martie 2008 09:57 (EET)

[modifică] Genesis

Aş dori să traduc restul articolului Genesis, însă nu am suficient timp doarece în prezent lucrez la alte două articole(Emigrarea suedezilor către Statele Unite şi Ruud van Nistelrooy). Orice ajutor este binevenit, majoritatea articolului este tradus în totalitate de mine, însă restul articolului nu am avut timp pentru a îl completa. Cristi215^Discuţie 6 martie 2008 11:23 (EET)

[modifică] Statistici

Au apărut statisticile actualizate la ianuarie 2008: [2] şi [3] --—RaduTrifan 6 martie 2008 13:55 (EET):

:-) --Turbojet 6 martie 2008 14:56 (EET)

[modifică] articol

cum fac un articol? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Alex 169 (discuţie • contribuţii).

Citiţi

• Wikipedia:Cum creez o pagină
• Wikipedia:Cum scriu un articol

Succes. — AdiJapan 6 martie 2008 17:01 (EET)

[modifică] Se pot pune imagini pe Wikipedia?

Se pot pune imagini pe Wikipedia? Dacǎ da, atunci cum? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Pisidulce2007 (discuţie • contribuţii).

Wikipedia:Imagini. --Gutza _D^D+ 7 martie 2008 19:28 (EET)

[modifică] Nu ma schiloditi

Domnilor Administratori,

Ma adresez dvs cu aceasta plangere,pe care am adresat-o (impreuna cu alte probleme) domnului AdiJapan, din care va redau urmatoarele:

"Eu mi-am propus sa operez pe portalul "FINANTE - CONTABILITATE - AUDIT " si pe articolul "Asigurari-reasigurari",din motive exclusiv pasionale ,pentru ca la expertiza,cartea mea de vizita ,dar mai ales multiplele activitati in care sunt implicat,etc.asta este o cale prin care pot sa-i ajut mai mult pe cei care vor sa invete contabilitatea - cea mai formidabila si profitoare afacere.

Am realizat ceva si va rog sa vedeti ca 90% din Contabilitate si 100% din Asigurari sunt scrise de mine.(Celelalte sunt doar enunturile catorva probleme).

Eu sunt subdirectorul sectiei de cercetari contabile din cadrul Diviziei pentru Europa a Asociatiei Mondiale a Economistilor ,deci sunt in centrul problemelor,dispun de materiale documentare,facem simulari,rapoarte,etc.La astea se adauga pasiunea mea pentru contabilitate. Asa se face ca am inceput cu portalul "CONTABILITATEA". Dar,nu dupa mult timp a venit un "specialist" dintre colegii dvs.si a eliminat tot ce era mai interesant si de perspectiva pe motivul ca "materialele preluate din Regulamentele si Reglementarile Uniunii Europene (Nota mea:si care formeaza aquis-ul comunitar,obligatoriu de aplicat in toate tarile membre )nu pot fi iserate in textele lucrarilor intrucat sunt secrete si nu au caracter oficial"?!

Este mare gradina lui Dumnezeu !.

Si am continuat discutiile,interventiile,dar fara nici un rezultat (va rog sa vedeti capitolul "Discutie Contabilitate").

Asa a ajuns si portalul CONTABILITATEA aproape un ciot ,cu completari submediocre din carti dinainte de 89 (cand se inregistra planul sirealizatul astfel incat sa-i placa lui N.C.)EU mai astept putin sperand ca alti sufletisti(ca specialisi avem)o vor completa si actualiza;altfel voi scoate numele meu de acolo si contributia mea ,spre a nu fi de rasul celor care imi citesc cartile sau studentilor mei .

Iata ce spune,spre exemplu unul din colegii dvs.,d-l Venator :

"Eu am propus pentru ştergere unul dintre articolele dedicate domnului Drăgan (a mai fost şters unul), iar dumnealui pretinde să fie retrase din articole informaţiile presupus luate din cărţile domniei sale. Ce e de făcut ? --Venator 16 ianuarie 2008 18:42 (EET)

Vă mulţumesc pentru răspuns, încep să cred şi eu că domnul Drăgan/Draganello di Pacioluca chiar există. Deşi poate există la modul domnului Pachia-Tatomirescu. Adevărul e că nu sunt expert în contabilitate, mai studiez sâmbetele seara, dar nu sunt expert... --Venator 16 ianuarie 2008 19:13 (EET)

În orice caz dacă dumnealui ne-a oferit informaţii din cărţile domniei sale în articole, nu cred că mai poate pretinde să le ştergem. --Venator 16 ianuarie 2008 19:15 (EET)".

Desigur,nu pot sa va oblig sa-mi scoateti cartile,crierile mele,pentru ca eu le-am scris pentru oameni,pentru cei care vor sa invete,pentru societate si pentru frumoasa contabilitate,dar scoateti de acolo numele meu,pentru ca nu eu sunt tatal acestor copii (cartile mele sunt copii mei !)pe care i-ati schilodit (pentru edificare va rog sa vedeti si "Descrierea modificarilor" dinpartea de jos a capitolului "Discutie CONTABILITATE"

Cu inalta consideratie, 62.217.213.177 7 martie 2008 09:04 (EET) C.M.Dragan ,7 martie,2008

Este o neînţelegere, atât din partea noastră, cât şi din partea dv (citiţi puţin mai departe, inclusiv ce voi spune). În calitate de universitar şi administrator neimplicat în dispută o să prezint situaţia, să cădem de acord. Vă cer puţin timp, cred că până deseară, că momentan sunt la ore. Al dv., --Turbojet 7 martie 2008 11:05 (EET)

Voi vorbi pe baza experienţei mele, adică cum am înţeles eu că merg lucrurile pe wikipedia. S-ar putea ca şi eu să n-am o imagine 100% exactă şi colegii să mă corecteze.
Să pornim de la următoarele:

• Vă recunosc că dv. personal sunteţi o autoritate în domeniul contabilităţii şi al asigurărilor.
• Vă recunosc că lucrările dv. sunt lucrări de referinţă în domeniul contabilităţii şi al asigurărilor.
• Recunosc că în domeniul legislaţiei (contabilitate etc.) un material care nu citează legislaţia este inutil, căci cei ce se ocupă de domeniu trebuie să ştie „cum se face, exact”, lucru specificat chiar de legi.

Wikipedia are un mod de funcţionare diferit de al unei edituri obişnuite. Nu avem referenţi, ca urmare trebuie să ne bazăm pe referenţii altora, materialele cu referenţi publicate de alţii sunt ce numim „surse de încredere”. Asta face să nu putem primi „spre publicare” texte originale, noi nu publicăm lucrări ale autorilor. Iar orice se spune într-un articol trebuie justificat prin bibliografia generală (obligatoriu de pus la materialele de bază sau de sinteză) şi citările exacte în cazul afirmaţiilor sensibile, care tratează situaţiile gen „cine a mai spus şi asta, cu care eu nu sunt de acord?”. Deci nu contează nivelul contributorului (al meu, al dv.) ci ce spun sursele citate. Oricât aş fi eu de specialist în termotehnică, nu pot spune „e aşa pentru că v-o spun eu”, ci „e aşa pentru că în tratatul cutare se spune asta”, dar ca specialist eu ştiu foarte bine care este tratatul ăla. Aici există şi o mică problemă: nu pot spune „e aşa, pentru că eu am spus în tratatul meu că e aşa”, asta este autocitare, şi aici sunteţi dv. Pentru ca eu să pot cita din tratatul meu trebuie ca altcineva, independent, să spună în tratatul lui: „cutare (eu) prezintă excelent în tratatul lui (adică al meu) situaţia”, adică tratatul meu are „binecuvântarea” lui ca specialist (referent). Ştiu că pentru cineva care se consideră specialist suprem în domeniu este cam jenant că-i trebuie binecuvântarea altuia, dar astea sunt regulile pe wikipedia.

Altă problemă este că materialele de pe wikipedia sunt informative, nu formative. Wikipedia nu este un manual, de nimic, nici chiar de contabilitate sau asigurări. Wikipedia conţine o serie de informaţii care stârnesc interesul publicului (cititorilor). Exemplu: calculul de rezistenţă al discurilor de turbine este extrem de elegant matematic, indispensabil unui proiectant de turbine, foarte complicat ca realizare practică, dar foarte puţin interesant (ca să nu zic complet neinteresant) pentru majoritatea cititorilor. Locul lui este într-un tratat, la care eu eventual pun o referinţă bibliografică. Analog, textul legilor, foarte exact, nu cred că e cazul să fie reprodus pe wikipedia, unde vorbim doar „despre” subiect, şi punem doar referinţe spre Camera Deputaţior, la repertoriul legislativ.

Să vedem problemele ridicate de materialele care vă privesc:

Pagina despre dv. personal.

Nu este suficient ca dv. să fiţi o somitate într-un domeniu, trebuie ca alţii să afirme acest lucru (noi nu constatăm asta „de la noi”, ci prin găsirea „surselor”). Exemplu: ca să fac pagina despre Gavril Creţa (n-a făcut-o el, am făcut-o eu), a trebuit să găsesc surse. Din fericire pentru el am găsit două monografii care-l citează. Deci, nu tratatele lui îl consacră ca specialist (deşi, între noi fie zis, asta este), ci faptul că a fost menţionat acolo. Asta vi s-a cerut când s-a discutat notabilitatea dv: în ce lucrări se spune că dv. sunteţi, personal, specialist. Dacă ele există, trebuie puse şi notabilitatea e dovedită, iar dacă ele nu există, ghinionul dv.

Paginile despre contabilitate.

Cum am spus mai sus, n-are rost reproducerea manualelor, texelor legilor etc. Cine le vrea, nu vine pe wikipedia după ele, ci se duce la surse sau cumpără manualul (care, între noi fie zis, e bun până se abrogă legea, apoi trebiue alt manual). Deci, se poate informa publicul „despre” contabilitate, spunând care sunt şi unde pot fi găsite sursele. Evident, într-un articol de 50000 de semne despre contabilitate nu se pot rezuma 5000000 de semne, cat are un tratat de contabilitate serios. Sigur că se pot face mai multe articole, despre fiecare subiect, dar în limita interesului (notabilităţii) fiecărui subiect. Cu autocitarea, vedeţi mai sus.

Sper că acum este mai clar ce este wikipedia şi care au fost motivele pentru care aţi avut probleme. Sunt conştient că prin aceste explicaţii problemele NU se rezolvă. Rezolvarea ţine strict de sursele care pot fi citate. Din nou vă spun că autocitarea nu rezolvă problemele. Al dv., --Turbojet 7 martie 2008 15:33 (EET)

Foarte de acord cu tot ce a scris Turbojet mai sus. Singurele două menţiuni punctuale pe care vreau să le fac sunt:

1. Autocitarea este în fapt un criteriu complet irelevant în lumina politicii legate de surse. Dacă sursa este publicată într-un mediu suficient de serios (peer review, etc), nu contează dacă autorul citează sau se referă la propriile cuvinte din sursă. Iar dacă sursa nu este de încredere nu contează dacă încearcă să o folosească autorul ei sau altcineva. În sinteză: e rău să încerci să foloseşti surse care nu sunt de încredere, e de-a dreptul mârlănie să foloseşti surse care nu sunt de încredere şi mai sunt şi scrise de tine, dar e ok să foloseşti surse de încredere (iar în opinia mea e perfect dacă foloseşti surse de încredere scrise chiar de tine, fiindcă ştii cel mai bine ce ai scris acolo).
2. Această discuţie nu-şi are în niciun fel locul pe această pagină. Sugerez să fie mutată la Cafenea sau în altă parte. (Era la Reclamaţii.)

În rest, cum spuneam, foarte de acord cu spiritul clarificărilor lui Turbojet. --Gutza _D^D+ 7 martie 2008 16:40 (EET)

[modifică] Addendum

Eseul dumneavoastra este perfect si va felicit pentru acuratetea lui si capacitatea dvs. de sintetizare. Va multumesc mult pentru cele afirmate la adresa mea si va raman recunoscator,dar in materie de contabilitate exactitatea,precizia,rezolvarea problemei la tema sunt mai importante decat solutia de moment (ea trebuie sa fie luata,iar daca se va constata ca este incorecta,se corecteaza prin "storno in rosu"-procedeu legiferat inpractica contabila). Ori dvs. ocoliti cu abilitatea punctualitatea problemelor:ce fac eu cu "copii schiloditi" ,de ce mascati argumentele mele de la caitolul "Discutii CONTABILITATE",care este rezolvarea vis-avis de "sentinta" domnilor exemplificati .Nu v-am cerut socoteala sau responsabilitatea (Doamne fereste!) ci o solutie pentru ca in urma ei sa nu mai fiu acuzat ca am gresit. Eu nu sunt in razboi cu Wichipedia si colaboratorii ei(chiar daca nu pot dactilografia -tehnic - cu diacritice) ci am incercat o colaborare frumoasa in interes general .Ori,in acest context, nu pot intelege de ce unii incearca sa ma umileasca ! Spun "incearca", pentru ca nu vor reusi, chiar daca eu voi aborda masuri radicale , pentru care sunt suficient de puternic spre a-mi asuma orice responsabilitate ! . Pentru mine stiinta si interesul social sunt mai presus de mine,de persoana si expertiza mea . Daca nu ma credeti accesati saitul "EDU-Forum educational-invatamantul superior" ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 62.217.213.169 (discuţie • contribuţii).

Dacă vă adresaţi mie, vă spun că eu nu mă pricep la contabilitate (ştiţi foarte bine că pe vremea studiilor mele, datorită planificării centrale se considera că n-avem nevoie), deci nu pot discuta argumentele din pagina de discuţii menţionată şi nici din alte pagini pe profil. Eu am văzut doar problemele de formă privind wikipedia şi am încercat să vă explic că eu cred că aceste chestiuni de formă au generat conflictele. Evident că în chestiunile de fond dv. sunteţi suveran. Totuşi, închipuiţi-vă că scrieţi pentru început un articol de popularizare, nu un curs pentru experţi contabili. Sigur că pe măsură ce domeniul se dezvoltă pe wikipedia puteţi intra în amănunte (citări etc). Cea mai bună estimare a nivelului cititorilor wikipedia sunt articolele de pe alte wikipedii. Nu e un dialog al surzilor, ci deocamdată suntem în faza de prezentare a problemelor. Încet-încet ne explicaţi care este situaţia, la fel cum noi vă spunem problemele generate de politicile wikipedia. De exemplu, eu am reţinut problema inevitabilelor citări ale dispoziţiilor legale, este rândul dv. să faceţi dovada, prin contribuţiile dv. în articole, că aţi reţinut ceva din politicile wikipedia (chestiunea cu sursele sau altceva). Vă garantez că în acest stil poziţiile noastre se vor apropia. --Turbojet 7 martie 2008 23:15 (EET)

[modifică] Coduri poştale

În ce măsură codurile poştale ale străzilor din oraşele României (sau ale oricărei alte ţări) reprezintă informaţii enciclopedice? Văd că Rg a adăugat asemenea legături externe la cîteva articole.

Trebuie făcută observaţia că nu orice informaţie utilă este şi relevantă pentru o enciclopedie. De exemplu nu sînt relevante numerele de telefon ale abonaţilor din diverse oraşe, numerele la pantofi ale personalităţilor, listele de absolvenţi ai liceelor şi o mulţime de alte informaţii care altfel ar putea fi utile şi care chiar au legătură cu anumite subiecte enciclopedice.

Anii trecuţi scoteam de zor legăturile externe pe care un individ insistent le punea spre cărţi de telefon ale Moscovei şi altor oraşe ruseşti. Aş vrea să-mi spuneţi dacă trebuie procedat la fel şi cu codurile poştale. — AdiJapan 8 martie 2008 07:01 (EET)

• În articolele despre localităţi (comune), în caseta de localitate, există o rubrică pentru codul poştal, care este însă acelaşi pentru toată localitatea, nu defalcat pe străzi. În articolele despre oraşe, unde fiecare stradă are alt cod, acest lucru nu poate fi menţionat în caseta de localitate. De asemenea, într-un articol despre un oraş nu pot fi enumerate toate străzile din oraşul respectiv. O legătură externă rezolvă însă mulţumitor acest lucru, fără a încărca inutil articolul. Părerea mea este că acest tip de legături externe nu trebuie musai eliminate. BlueMonday 8 martie 2008 09:31 (EET)

[modifică] Traducere din finlandeză

Rog pe cei care ştiu să mă ajute cu traducerea din finlandeză în română a următorului text: muut olivat. În context este vorba despre o lucrare ştiinţifică, şi acest text leagă titlul lucrării de încă 2 persoane, diferite de autorul principal. Mulţumesc anticipat. BlueMonday 8 martie 2008 09:45 (EET)

Un prim răspuns, neavizat: "coautori"? "Muut" înnseamnă "alţi", "tekijä" "factor" (!?), "olivat" "au fost". --placet ^D 8 martie 2008 11:42 (EET)

Mulţumesc, cred că ai dreptate. Voi folosi informaţia AICI. BlueMonday 8 martie 2008 15:51 (EET)

[modifică] Evaluarea articolelor de calitate

În prezent evaluarea articolelor nominalizate pentru statutul de calitate se desfăşoară defectuos. Unele articole bune sînt respinse deşi ar putea fi corectate, iar altele nu tocmai foarte bune sînt promovate deşi au încă neajunsuri, şi asta din cauză că procesul de evaluare are o singură etapă. Îi rog pe cei interesaţi să vadă secţiunea Recenzie. — AdiJapan 8 martie 2008 15:05 (EET)

Da, ar trebui să ne bazăm pe un formular de evaluare, ca la articolele propuse spre publicare. Acum se dau voturi pe criteriul „articolul este scris de o persoană pe care eu o susţin”, sau „eu vreau ca articolul să apară pe prima pagină (indiferent de conţinut)”, iar cricile sunt luate drept atac la persoană, gen „ce ai cu mine?” (NB: „cu mine”, nu cu „articolul scris de mine”). Un formular ar mai reduce subiectivismul, deci îl susţin.

Ar mai fi şi problema evaluatorilor. În afara wikipedia un referent care nu este corect şi neutru îşi compromite imaginea şi în acest caz nu se mai apelează la el. Pe wikipedia, oricât ar fi de absurd un vot, nu prejudiciază cu nimic statutul celui care l-a dat. IMHO aceste aspecte ar trebui legate de WP:BC. --Turbojet 8 martie 2008 21:55 (EET)

Mă aşteptam să reacţionaţi, pentru că presupun că şi dumneavoastră ca universitar vă ocupaţi de recenzii. Vă rog să veniţi cu propuneri concrete la Discuţie Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate#Recenzie. Deocamdată nu este decît o propunere de principiu, trebuie să vedem cum ne organizăm. — AdiJapan 9 martie 2008 16:20 (EET)

[modifică] Cutie edificiu

Există vreo cutie pentru edificii sau monumente precum cel de aici? (Turnul Chindiei) Sebi ^世美 8 martie 2008 19:27 (EET)

Vedeţi articolul Castelul Alsbach sau oricare altul de aici. ^_GEO✍ 8 martie 2008 20:55 (EET)

[modifică] Mariah Carey revista Rolling Stone

Accidental, am încărcat imaginea înnainte să o redenumesc. Dacă doreşte un administrator să îi schimbe numele este în "Mariah_Carey_Rolling_Stone.jpg" sau asemănător este binevenit. Titlul imaginii în perioada actuală este: Imagine:9264013-9264015-large.jpg. Cristi215^Discuţie 9 martie 2008 09:36 (EET)

Nu se poate redenumi o imagine. Puteţi să o încărcaţi sub un alt nume şi să marcaţi pentru ştergere imaginea cu numele greşit, inserând formatul {{şr|duplicat; numele corect este ....}} în pagina de descriere a acesteia.--Andrei^discuţie 9 martie 2008 18:37 (EET)

Vă mulţumesc pentru sfat. A funcţionat. Cristi215^Discuţie 10 martie 2008 14:39 (EET)

[modifică] The battle for Wikipedia's soul

Articol publicat în suplimentul "Technology quarterly", 8 martie 2008, The Economist. RemusMarin

De remarcat importanţa pe care articolul din "The Economist" o dă testului google pentru stabilirea notabilităţii unui subiect la Wikipedia. Dar "The Economist" se referă la Wikipedia engleză, la rowiki sînt unii mai catolici decît papa.--MariusM 11 martie 2008 23:08 (EET)

Dat fiind că şi Wikipedia în engleză e mai catolică decât Papa, apare întrebarea "cine e Papa?". --Gutza _D^D+ 11 martie 2008 23:19 (EET)

[modifică] Traducere

Necesit tracuderea următoarelor termeni pentru a-le folosi într-o serie de articole despre Spania şi limba spaniolă:

• Cantar de mio Cid → ? Cântecul Cidului ?
• chansons de geste → ?
• Califato / Emirato de Córdoba → ? Califatul / Emiratul Córdobei ?
• virreinato → ? viceregat ?
• Gibraltarian → ? gibraltarez ?
• meninas → ?

Mulţumesc frumos pentru orice ajutor. Rémîgiù^scrie-mi 10 martie 2008 12:45 (EET)

Da, Cântecul Cidului; da, Califatul / Emiratul Córdobei (în limba română se scrie Cordobei fără accent); nu am întâlnit niciodata gibraltarez şi nicio altă formă asemănătoare, eu aş prefera forma din Gibraltar; traducerea românească a tabloului „Las Meninas” de Velásquez este „Meninele”. Restul nu ştiu. --Turbojet 10 martie 2008 12:59 (EET)

Despre chansons de geste : la adresa [4] apare "cântecele de gestă", iar la [5] apare" Cântece de vitejie", la [6] În Franţa colecţia de poeme epice populare “Chansons de geste” cântate de trubaduri.--Miehs 10 martie 2008 14:25 (EET)

Lăsaţi chansons de geste ca atare, asta e forma încetăţenită chiar şi în literatura de specialitate în limba română. Las meninas e tabloul acela renumit de Velásquez, dacă vă ajută cu ceva. Nu mai ştiu cum se cheamă în română, dar probabil că asta e cheia. (Impy4ever 10 martie 2008 19:42 (EET))

[modifică] Despre scanare

Dacă scanez o imagine color fără corecţii de contrast/luminozitate, ce şanse am să obţin aceleaşi culori pe ecran ca ale originalului? --Alex:D 10 martie 2008 19:23 (EET)

Minuscule, oricât de bun ar fi scanner-ul. Diferenţa mare se datorează iluminării la o sursă diferită şi de la o distanţă minimă (cred că e fluorescentă), ceea ce – din câte ştiu – coboară „temperatura” culorilor simţitor, adică le „răceşte”, le înalbăstreşte. Adesea mult mai gravă decât modificarea contrastului sau luminozităţii e schimbarea asta de ton (hue) de care vorbesc, care deja necesită unelte mai avansate. Dacă îţi vine uşor, o cameră foto digitală cu setări de lumină incandescentă îşi face treaba. (Impy4ever 10 martie 2008 19:38 (EET))

Dacă ai îndoieli că scanarea dă rezultate corecte (eu unul n-am avut niciodată probleme cu asta), atunci ţi-aş sugera să intruduci lîngă original şi o bucată de hîrtie albă (cît mai albă) aşa încît să intre în imagine. După ce scanezi foloseşte un soft de prelucrare a imaginilor şi corectează culorile în aşa fel încît hîrtia albă să se vadă albă. Apoi decupează să rămînă doar imaginea utilă. — AdiJapan 10 martie 2008 19:51 (EET)

Corectii oricum face fiecare dispozitiv din lantul scanare - prelucrare, afisare - tiparire, cheia se numeste profil de culoare. Imaginea finala poate fi alterata chiar daca prelucrezi imaginea in Photoshop daca nu folosesti un profil de culoare adecvat, indiferent de pe ce suport iei materialul (camera, scaner). Cat despre scanere nu inteleg de ce doresti sa iasa "exact" ca materialul tiparit, gandeste-te ca nici cei care au tiparit nu au avut un rezultat identic cu originalul. Intr-un final orice am face imaginile noastre nu vor arata exact ca originalul, deci nu cred ca mai conteaza o marja de eroare. Eu am folosit diverse scule de scanat (si ma scumpe, si ma ieftine) si in general nu pot spune ca rezultatele au fost dezastruoase. Dar ca sa ofer si o posibila solutie accesibila tie, ma gandesc ca nu esti dispus sa investesti o suma uriasa intr-un scaner profi, nici nu il gasesti la magazinul din colt, poti pune mana pe un aparat foto performant (sunt o groaza de reviewuri pe net), sa poti extrage direct foto de pe camera in format raw, asa te asiguri ca imaginea nu e alterata de softul intern al aparatului si nici de schimbarile de culoare rezultate din compresia jpg. Eu de exemplu de multe ori cand scanez sau fac poza nu ma stresez cu prea mari corectii, de obicei las Photoshopul sa faca treba cu Autocorectii. Nu suntem profesionisti nici unul din noi si nici nu suntem platiti pentru munca asta asa ca pana la urma cam orice e bun, chiar daca nu are o acuratete iesita din comun.--Pixi 10 martie 2008 20:32 (EET)

Echivalentul pozei RAW este scanarea pe 32 de biţi, iar în cazul documentelor rezultatele vor fi de fiecare dată mai bune cu un scanner decât cu o cameră foto. Pixi are dreptate în privinţa profilului -- foarte probabil că un monitor decalibrat este ceea ce produce rezultatele slabe pe care le raportezi.

În concluzie, dat fiind că este mai important conţinutul fişierului decât felul în care se vede pe ecranul tău, în lipsa unei calibrări rezonabile a monitorului n-aş altera imaginea ca să arate bine pe monitorul meu, ci m-aş lăsa pe mâna scanner-ului. --Gutza _D^D+ 10 martie 2008 21:00 (EET)

Evident că scanarea sau fotografierea nu vor reproduce exact culorile direct, trebuie prelucrări ulterioare. În plus, depinde unde vrei să pui imaginea. Dacă o vrei pentru monitor CRT trebuie să fie mai luminoasă decât pentru monitor LCD. Dacă o vrei pentru imprimantă, trebuie să fie aproape pastel. Dacă o vrei pentru imprimantă inkjet color trebuie prelucrată mai pastel decât pentru laserjet color. Dacă o vrei pentru o imprimantă foto, care merge cu cerneală durabrite, este ceva intermediar între ecran CRT şi inkjet obisnuit. Cel mai bine este să pui alături o fâşiuţă cu o scară de culori, cu cel puţin cele 8 culori de bază: #ffffff, #ff0000, #ffff00, #00ff00, #00ffff, #0000ff, #ff00ff, #000000 şi să compari rezultatul prelucrării cu scara. Vezi că cele tipărite arată la lumină artificială altfel decât la lumina soarelui, cum a zis Impy4ever. --Turbojet 10 martie 2008 21:43 (EET)

Da, singura chestiune e sa ai bine calibrat monitorul si grija la profil de culoare utilizat pentru export. Cateva detalii aici. Sunt o sumedenie de tutoriale pe net despre calibrare si despre export pe profil de culoare. Sfat suplimenatar (ca e gratuit): Grija la profilul de culoare mai ales daca exporti din vectori din Corel (am vazut ca il folosesti uneori).--Pixi 10 martie 2008 21:55 (EET)

Păi atunci să vă spun şi la ce am nevoie de o transpunere digitală cât mai fidelă: este vorba despre legea privind însemnele statului din 1968. „Modelul drapelului RSR şi intensitatea culorilor acestuia sunt cele prevăzure în anexa nr. 2 a prezentului decret”. Anexa prezintă proporţiile elementelor steagului, dar nu defineşte nici o culoare. În mod normal, cea mai potrivită şi corectă metodă ar fi să compar culorile de pe hârtie cu eşantioane, în lumina soarelui. Dar... nu pot scoate volumul cu decrete din bibliotecă, fiind disponibil doar în sala de lectură, şi oricum nu am eşantioane de culoare la dispoziţie. --Alex:D 10 martie 2008 22:19 (EET)

E ca naiba, nu prea ai şanse să scoţi ceva corect în felul ăsta. De altfel, mă întreb de ce ai menţionat scanarea în primul mesaj -- cum ai putea face să scanezi documentul dacă nu-l poţi scoate din sala de lectură? Am să încerc să văd dacă pot face rost de nişte mostrare de culori Pantene ca să le pozezi/scanezi împreună cu documentul, dar nu ştiu dacă voi reuşi. --Gutza _D^D+ 10 martie 2008 22:25 (EET)

Păi scanarea e posibilă acolo. --Alex:D 10 martie 2008 23:20 (EET)

Culorile de la Drapelul României, sus, în casetă, sunt excelente pentru perioada RSR (acum albastrul e mai deschis). Roşu era vermillon, galben era sulf şi albastru era cobalt. --Turbojet 10 martie 2008 22:56 (EET)

Îţi aminteşti cumva dacă aceste nuanţe au fost menţionate într-o lege din perioada 1968-1989? --Alex:D 11 martie 2008 11:17 (EET)

Căutând, am găsit doar astea, recente: [7], [8]. Cu această ocazie îmi cer scuze, galbenul este crom (mai deschis ca sulf). Confuzia vine de la numerele auto :)

Văd că şi acum sunt aceleaşi culori. Problema a fost cu steagul Ciadului. Înainte de '89 steagurile se deosebeau prin faptul că cel al Ciadului n-avea stema pe el. Odată cu revoluţia din '89 s-a scos stema şi Ciadul a protestat, ca urmare România a adoptat un albastru mai luminos, dar cu acelaşi HUE (nu spun „nuanţă”, că IMHO aia e în spaţiul HSV).

Să ştii că nu conta aşa de mult nuanţa, steagul îl făceai din ce pânze găseai în prăvălie („magazinele” au apărut mai târziu) şi se decolora repede  :-) Sigur că steagurile armatei erau făcute după specificaţii, dar şi acolo, mă îndoiesc că fabricile de textile se omorau cu exactitatea, făceau şi ele cu ce aveau, ştim prea bine cum mergeau lucrurile în industrie atunci. Eu zic să nu te omori, că nu te va critica nimeni. --Turbojet 11 martie 2008 22:54 (EET)

Mie mi se pare salutar efortul lui Alex de a căuta să identifice cât mai corect culorile drapelului (deşi între noi fie vorba, asta e cercetare originală în toată puterea cuvântului). Problema e că nu există surse respectabile în acest domeniu, iar până nu apar unele totul e după ureche. Aşa că ce putem face este best effort de a ne apropia cât mai mult de sursele autoritative existente -- iar dacă asta înseamnă aproximare vizuală, atunci aproximare vizuală să fie, însă măcar să o facem cât de profesional putem. I-am scris privat lui Alex că e foarte probabil să pot împrumuta mostrarele cu care mă lăudam -- problema e că el e în Braşov, eu în Bucureşti. Dacă poate sugera cineva o soluţie, vă rog daţi un semn (fie un bucureştean dispus să facă drumurile până la bibliotecă, fie cineva care bate frecvent drumul Bucureşti-Braşov). --Gutza _D^D+ 11 martie 2008 23:04 (EET)

[modifică] Proiect nou pe Wikipedia.

Am creeat un proiect despre Egiptologie. Proiectul îl puteţi găsi la pagina Proiect:Egiptologie, toată lumea este invitată să contribuie. Cristi215^Discuţie 10 martie 2008 21:53 (EET)

Bravo! Poate apuc să trec şi scriu/corectez câte ceva. (Impy4ever 11 martie 2008 21:38 (EET))

[modifică] Cerere ştergere cont

[9] – va rog sa stergeti aceasta pagina. nu e facuta de mine. probabil niste "prietenei" au vrut sa se distreze folosind numele meu. va multumesc. adresa mea de e-mail: ruslancarta@yahoo.com

[modifică] Nouă iniţiativă de curăţenie!

Azi am dat drumul pe „pagina oficială” unui nou soi de activitate de curăţenie pentru paginile Wikipediei româneşti. Subiectul a tot fost învârtit prin cafenea în ultimele săptămâni, la insistenţele mele: voluntariatul de a căuta şi adăuga legături interwiki, de a stabili şansele unui articol fără echivalente în alte limbi de a primi asemenea repere în viitorul apropiat şi, nu în ultimul rând, de a invita utilizatorii să traducă la alte Wikipedii articole de interes global care se întâmplă să fie redactate doar la Wikipedia română. Pentru mai multe detalii şi eventuale înscrieri în proiect, vizitaţi aici. Dacă tot nu vă lămuresc suficient explicaţiile de acolo, parcurgeţi categoria Legături interlinguale, sub-categoriile ei şi urmăriţi articolele deja prelucrate în acest sens. Mulţumesc şi spor la lucru! (Impy4ever 11 martie 2008 21:38 (EET))

Hm... Formatele din seria interlingual... Nu sunt prea mari? Această e o informaţie pentru editori, nu cititori şi astfel trebuie redusă la minimul. De asemenea, nu-mi place roz în acele formate. Totuşi, cred că pot să ajut în această iniţiativă. Rémîgiù^scrie-mi 12 martie 2008 00:36 (EET)

De acord, formatul curent e uriaş, iar personal nu-i văd rostul de fel -- sincer să fiu, chiar crearea unei categorii în acest scop mi se pare un gest excesiv, cu atât mai puţin afişarea unui format în corpul articolului. Pentru cine nu ştie unde să se uite, vezi A inventa o floare (formatul mare de sus şi prima categorie de jos). Am crezut că toată povestea asta se va rezuma la o listă internă, nicidecum la o categorisire aşa de evidentă (iar formatul mi se pare din cale afară de deranjant).

Impy4ever, să nu mă înţelegi greşit, iniţiativa mi se pare întru totul lăudabilă, criticile mele se rezumă strict la forma curentă a articolelor -- sunt convins că se poate găsi o soluţie care să împace toate necesităţile, atât de formă cât şi de fond. --Gutza _D^D+ 12 martie 2008 00:51 (EET)

Domnii mei, am rearanjat afacerea sub formă de mici înscrisuri, cam ca la formaturile pentru cioturi. E mult mai scund şi îmi place mai mult. Pe formatul-etichetă care cere interlinguale (Format:Interlingual) l-am lăsat etichetă, aşa cum sunt Format:Wikizare, Format:Referinţe ş.cl. Cât despre categorii incomode, d-le Gutza, nu sunt de aceeaşi părere. În vreme ce Categorie:Articole inapte pentru legături interlinguale poate părea o cuşcă a damnaţilor privaţi de notorietate internaţională :), Categorie:Articole cu legături interlinguale scontate este un alt fel de a zice „articole numai bune de tradus” (păcat că sunt multe cioturi pe acolo, dar şi un ciot e mai mult decât nimic). În fond, cineva interesat poate folosi cele două categorii pentru a servi Wikipediei mari, în orice limbi, dar „exportând” munca românilor. Domnule Remigiu, vă aştept la înscrieri cu mulţumiri! (Impy4ever 12 martie 2008 03:11 (EET))

Domnule Gutza, fiţi pe pace, nu sunt eu prea supărăcios, dar tot apreciez diplomaţia Dvs. Ei, ce părere aveţi de schimbare? Impy4ever 12 martie 2008 12:56 (EET))

Dacă îmi ceri explicit părerea, ţi-o ofer: mi se pare în continuare nepotrivită categoria articolelor inapte şi a existenţei unui format vizibil în această privinţă şi nu văd niciun argument pentru păstrarea lor. Repet, pentru bucătăria noastră internă putem păstra undeva o listă cu articole pe care le considerăm noi a fi inapte pentru legături interlinguale, dar ca să afişăm asta în articole mi se pare o greşeală. Am vrut să fiu diplomat şi să nu dau acest răspuns -- am indicat că ţi-am citit răspunsul prin faptul că l-am modificat şi aşteptam să se pronunţe şi alţii. În tot cazul, repet ce-am scris şi mai sus: iniţiativa mi se pare bună, ideea unei liste mi se pare bună, singura mea obiecţie este legată de prezenţa acestor informaţii în forma finală a articolelor. --Gutza _D^D+ 12 martie 2008 13:27 (EET)

O.K., da, o părere explicită e mai utilă. Chiar şi pentru inapte (văd că de „scontate” nu v-aţi plâns) am pornit de la ideea că pagina specială cu articole ne-interlingualizate nu oferă destule detalii. Am văzut pe propria piele că atunci când cineva ar vrea să se ocupe de itemii listaţi în pagina specială va constata că, deşi a traversat şi căutat articole echivalente în alte limbi (dar nu a găsit!), nicăieri nu va rămâne consemnată cercetarea sa. De aceea, a doua zi va veni un alt utilizator care ia lista tot de la început şi îşi risipeşte timpul. Apoi, şi inaptele pot fi traduse (chiar asta recomandă formatul) după o discuţie lămuritoare pe pagina de discuţii (cu o concluzie în favoarea acestei acţiuni). De ce vi se par deranjante categoriile? (Cred că formatele sunt discrete acum, un neiniţiat nici nu le-ar observa.) Oare celelalte etichete (puse în „fruntea” articolului) şi categoriile aferente nu sunt cel puţin la fel de deranjante pentru vizitatori? (Impy4ever 12 martie 2008 13:55 (EET))

P.S. Ar mai fi ceva: Wikipedia românească abundă de subiecte „pur româneşti”, neinteresante pentru alte neamuri (in other words, inapte). Poate descurajăm astfel o atare practică (acolo unde chiar nu are şi nu are temei să traduci), în favoarea unor articole cu ecou mai larg (?). Gândiţi-vă, formatele astea ale „mele” sunt singura ancoră prin care utilizatorii (atât contribuitorii, cât şi vizitatorii) pot afla dacă un subiect are trecere în lume sau este o dovadă în plus de supra-patriotism. Altfel, citind asemenea subiecte îţi poţi închipui că eşti regele lumii când în realitate eşti regele ogradei tale. Dar nu asemenea reclamă negativă propun eu, bineînţeles. Vă spun doar că şi în asemenea cazuri, o asemenea catalogare are rostul ei. (Impy4ever 12 martie 2008 14:04 (EET))

Sincer să fiu, nu sunt mare fan nici al categoriei celeilalte, dar acolo să zicem că ar exista un sens: prin existenţa ei amintim tuturor (chiar şi cititorilor) că subiectul respectiv s-ar putea găsi, teoretic, şi în alte limbi. Dar n-aş regreta dacă şi asta s-ar ţine intern ca listă. Referitor la faptul că vrei să laşi o "urmă" a faptului că ai investigat un articol şi ai sfârşit prin a-l considera inapt pentru legături interlinguale, asta este fără îndoială bucătărie internă a proiectului de curăţenie. Cum ar fi ca fiecare proiect să lase urme vizibile prin toate articolele prin care trece? Iau Localităţile României de exemplu fiindcă este un subiect recent -- uită-te aici şi imaginează-ţi cum ar fi ca toate listele alea interne să fi fost stocate sub formă de categorii prin diverse articole? Nu ţi s-ar părea nepotrivit să constaţi că judeţul Vaslui se află în categoria "Componenţa comunelor neîncheiată"? Din punctul meu de vedere, propunerea ta este similară. Gutza _D^D+

Bun, de acord, dar aici nu e vorba de un proiect, nu e vorba de o soluţie care poate fi oferită de bucătăria internă (ro.wiki), ci numai în bucătăriile altor Wikipedii! Vă întreb înc-o dată, dacă gândiţi aceste formate ca pe alte etichete (formate de întreţinere), ce părere aveţi? Acelea oare nu sunt la fel de „bucătărie internă” şi nu la fel de neplăcute pentru vizitatori? Eu în regimul ăsta le-am gândit. (Impy4ever 12 martie 2008 14:33 (EET))

Formatele de întreţinere sunt prin natura lor temporare (cât durează provizoratul e altă poveste). Un articol marcat corect ca fiind inapt pentru legături interlinguale va rămâne marcat aşa pentru totdeauna. --Gutza _D^D+ 12 martie 2008 14:39 (EET)

Aveţi mare dreptate. Dar un articol inapt e un articol autist, neinteresat de ce se întâmplă în jur, e un articol construit pentru amorul propriu al românilor. Vă deranjează să fie scris acest fapt într-un rând de text, la subsolul paginii? Căci, într-adevăr, nu m-aştept acum să facem campanii de popularizare în Vest pentru Agenţia de Dezvoltare Economico-Socială Timiş, numai ca să primească dumneaei o legătură interlinguală şi să scape de fierul roşu al formatului de inaptitudine. :) V-aş propune să aşteptăm o vreme, să vedem dacă formatul „moralizator” are vreun efect în alegerea unor subiecte de mai mare deschidere. Şi sunt tare curios şi de părerile altora. În fond, dacă experimentul eşuează, un roboţel poate îndepărta foarte repede această pecete ruşinoasă. Dar haidem să vedem pentru câteva luni de zile cum ne ţinem. De altfel, poate descurajăm un elev care vrea să scrie un referat despre influenţele asupra poeziei universale exercitate de Alexandru Depărăţeanu! (Impy4ever 12 martie 2008 15:09 (EET))

De acord să mai aşteptăm opinii. Îţi reamintesc totuşi că există alte criterii pentru acceptarea/neacceptarea unui articol la Wikipedia – dacă scopul principal al acestor formate este acela de a descuraja articolele pe subiecte lipsite de notabilitate, atunci este un efort redundant. Dar de acord, nu se face gaură-n cer dacă stau categoriile alea o vreme aşa până ne lămurim hăis sau cea. În altă ordine de idei, cu mine nu este necesar să foloseşti pronumele de politeţe. --Gutza _D^D+ 12 martie 2008 15:31 (EET)

A, nu, scopurile principale sunt: a) de a aduce legături interlinguale; b) acolo unde nu există, de a traduce articolele româneşti, în limita posibilităţilor (notabilităţii, O.K.), tot pentru a aduce legături interlinguale :) (Impy4ever 12 martie 2008 15:56 (EET))

Mi se pare firesc ca la Wikipedia românească să existe articole legate de probleme româneşti care nu sînt de interes pentru alte Wikipedii. Nu e nimic rău în articole "autiste" cîtă vreme pentru publicul de limbă română căruia ne adresăm articolele sînt notabile. Fiecare Wikipedie îşi stabileşte singură ce e notabil şi ce nu. Nu văd însă de ce să stabilim noi care articole merită sau nu să aibă corespondent altundeva, asta este treaba altor Wikipedii să stabilească. Se vede oricum dacă un articol n-are legături interwiki. Pe scurt, sînt pentru eliminarea formatului de "inapt pentru legături interlinguale". Chiar şi formatul de "apt" mi se pare inutil, cine vede un articol care crede că merită tradus la alte wikipedii să pună mîna să-l traducă, nu să-l marcheze că ar trebui tradus. Ar putea să apară surpriza că degeaba am stabilit noi că articolul X e apt pentru alte Wikipedii, că acolo e propus la ştergere. Dar mai bine să ne ocupăm de dezvoltarea rowiki, nu să murim de grija altor wikipedii cărora le lipsesc traduceri de la noi. Semnalez că pe enwiki există "Romanian Wikipedians notice board" [10], unde se pot propune pentru traducere articole de pe rowiki.--MariusM 12 martie 2008 17:45 (EET)

[modifică] Serii de articole

Compactforever a pus primele cereri de creare de serii de articole la WP:SA. Comentariile şi îndrumările sunt binevenite.--Andrei^discuţie 12 martie 2008 15:07 (EET)

[modifică] Pasarea Abu-Markub e migratoare?

Pasarea Abu-Markub e migratoare?

Toate informaţiile pe care le avem sunt în pagini. Dacă nu există pagina Abumarkub (DEX), înseamnă că nu avem informaţia. --Turbojet 12 martie 2008 21:35 (EET)

Nu este o pasăre migratoare. Afil 15 martie 2008 03:39 (EET)

În cazul în care sursele de alimentare sunt insuficiente, pasărea abumarkub (Balaeniceps rex sau pasărea-gheată) poate efectua deplasări sezoniere între zonele de reproducere şi cele de hrănire. Sursa: fr.wiki --_GEO✍ 12 mai 2008 15:51 (EEST)

[modifică] Fiul din Turnul Babel

Cine scrie sau propune o mică ştire despre succesul lui Costel Busuioc de astă-noapte? Eu am început un articol dedicat lui. Să nu spuneţi că nu e notabil! :) (Impy4ever 13 martie 2008 05:53 (EET))

Done. Peste câteva ore schimb poza, că IMHO trebuie să-l omagiem şi pe OIM. --Turbojet 13 martie 2008 08:35 (EET)

[modifică] Drapelul? Steagul?

În prezent avem deopotrivă articole care se numesc Drapelul Norvegiei, Drapelul Portugaliei, Drapelul Greciei etc., şi articole care se numesc Steagul Rusiei, Steagul Elveţiei, Steagul Vietnamului etc, iar redirecturi de la o versiune la cealaltă nu prea există. Facem o standardizare? În contextul simbolurilor naţionale cei doi termeni sînt perfect sinonimi, deci am putea să lăsăm fiecărui contribuitor libertatea să aleagă ce termen vrea (deşi nu văd ce argumente categorice se pot aduce în favoarea unuia sau celuilalt). Totuşi, din punctul de vedere al automatizării --- casete de informaţii, casete de navigare, liste, tabele şi categorii etc. --- ar fi mult mai avantajos să avem peste tot acelaşi standard de denumire. Cum facem? — AdiJapan 14 martie 2008 09:36 (EET)

Constituţia României zice că acest stat a un drapel naţional. Mi se păre că trebuim să memorăm acest fapt facând standarizare. Rémîgiù^scrie-mi 14 martie 2008 15:10 (EET)

ARTICOLUL 12 din Constituţia României din 31 octombrie 2003 (Simboluri naţionale) specifică următoarele: Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu. [Constituţia României ]. Cred că plecând de aici ar trebui ca toate articolele să aibă titlul "Drapelul..." iar de la "Steagul..." să se facă redirect.--Miehs 14 martie 2008 15:15 (EET)

Steag are mai multe sensuri ca drapel. IMHO „drapel” ar descrie „flamura”, iar „steag” ar trebui să meargă la o deambiguizare, din care una dintre variante ar trimite la „drapel”. În această logică, articolele ar urma să se numească „drapelul cuiva”, iar „steagul cuiva” ar conţine linkul de redirect. --Turbojet 14 martie 2008 19:39 (EET)

Perfect, se pare că am ajuns la consens. Trebuie mutate aproximativ 100 de articole (v. Categorie:Steaguri naţionale), schimbat titlul categoriei --- adică trecut prin fiecare articol în parte --- şi făcute cîteva redirecturi. De asemenea trebuie mutate şi corectate pagini precum Listă de steaguri, Steagurile Europei, Steagurile Africii şi mai multe de formate, v. Categorie:Steaguri şi subcategoriile.

Dacă nu se oferă nimeni le rezolv eu, dar zilele astea sînt ocupat. — AdiJapan 15 martie 2008 10:16 (EET)

Haideţi, că m-ocup eu. (Impy4ever 15 martie 2008 18:47 (EET))

Fiindcă nu e cazul să insist, repet ce am spus şi în februarie: „Există o diferenţă uşoară din punct de vedere vexilologic. Drapelul este al ţării (civil, de stat, de luptă), pe când steagul poate fi şi al unei organizaţii; poate fi utilizat în diverse scopuri (semnalizare, identificare de la depărtare etc.)”--Alex:D 15 martie 2008 20:14 (EET)

[...] Bun, eu am redenumit toate articolele privitoare la câte-un „steag” şi am uniformizat (din mai multe puncte de vedere) Lista de drapele, Drapelele Europei şi Drapelele Africii. De categorizat nu mă încumet să recategorizez, în plus mi-ar lua mult mai mult timp decât unui administrator. Mai trebuie lucrate şi formatele puse la bătaie în articolele astea, nu uitaţi. Am văzut că formatul din josul paginii Drapelele Africii e suferind bine. Am văzut, de asemenea, că cineva a lucrat în paralel cu mine (mi-a furat câteva articole) şi ţin să-i mulţumesc. Acum predau ştafeta! (Impy4ever 15 martie 2008 20:18 (EET))

[modifică] Articole de calitate

Dragi prieteni, articolele de calitate sunt (ar trebui să fie ) articolele de...calitate a Wikipediei. Calitatea aceasta nu vine din subiectul articolului sau din autorul articolului. Am observat că voturile sunt date mai nou pe bază de parteneriat şi/sau pentru a face în ciudă inamicilor^[1]. Vă rog mult, înainte de vota un articol de la Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate, să citiţi cu atenţie criteriile respective (pe care le voi mai aminti şi jos), şi să analizaţi articolul pentru a vedea dacă acesta le respectă pe absolut toate. Dacă un singur criteriu este încalcat, atunci articolul nu poate fi de calitate. Votul Total de acord poate fi dat atunci când articolului nu i se poate imputa nici măcar o virgulă pusă greşit, nici măcar un cuvânt fără diacritice, nimic. Iată criteriile, le pun şi aici, ca să fiu sigur:

Unui articol de calitate i se cere să aibă următoarele atribute:

1. trebuie să fie bine scris, cuprinzător, susţinut de surse, neutru şi stabil. Adică:
   • (a) "bine scris" - articolul trebuie să fie redactat corect din punct de vedere gramatical şi să aibă un stil compatibil cu o enciclopedie; el trebuie să fie captivant şi antrenant;
   • (b) "cuprinzător" - articolul trebuie să acopere întreg subiectul şi să nu neglijeze vreun fapt important;
   • (c) "bine documentat" - afirmaţiile din articol trebuie să fie sprijinite prin citarea surselor de documentare; acestea trebuie precizate în secţiunile "Bibliografie" şi "Note" ale articolului;
   • (d) "neutru" - articolul este obiectiv şi nu îi este pusă la îndoială neutralitatea, nu sprijină anumite grupuri în detrimentul altora; şi
   • (e) "stabil" - conţinutul articolului nu este de natură să se schimbe semnificativ de pe o zi pe alta (cu excepţia îmbunătăţirilor în răspuns la comentariile criticilor); articolul nu trebuie să se afle în vreun conflict de editare;
2. trebuie să se supună standardelor impuse de manualul de stil şi Wikiproiectului (-elor) din care face parte. Adică, trebuie să aibă:
   • (a) o introducere succintă care să facă un rezumat al întregului articol şi să pregătească cititorul pentru un nivel mai mare de detalii în secţiunile următoare;
   • (b) o ierarhie de secţiuni adecvată; şi
   • (c) un cuprins substanţial, dar nu extraordinar de lung.
3. trebuie să aibă imagini (cu descrieri succinte), dacă explicarea subiectului se pretează la folosirea fotografiilor, diagramelor, schemelor, etc.; imaginile trebuie să aibă o licenţă acceptabilă pentru Wikipedia;
4. trebuie să aibă o lungime adecvată subiectului, să rămână concentrat pe acesta fără să cuprindă detalii inutile; trebuie să conţină "secţiuni rezumat", care să trimită la articole principale (care discută pe larg subiectul respectivei secţiuni).

Încă un lucru: care aveţi 100 de modificări şi 30 de zile ca wikipedişti, vă rog să analizaţi articolele respective şi să daţi un vot^[2]. Cu cât vor fi mai multe analize şi implicit propuneri constructive, cu atât mai mult articolul va deveni unul mai bun. --Rad Urs ^Mesaj 16 martie 2008 13:41 (EET)

[modifică] Note

[modifică] Search/replace

Mă ţin demult să scriu o funcţioară care să permită căutare şi înlocuire în sursă în timpul editării – am găsit în sfârşit un pic de timp şi am scris-o (iniţial am vrut să adaptez o soluţie existentă, dar practic am ajuns să rescriu cam totul). Cei care folosesc skin-ul Monobook pot testa versiunea curentă a codului adăugându-şi următoarele linii în pagina monobook.js:

// ---replace---
document.write('<script type="text/javascript" src="'
+ '/w/index.php?title=Utilizator:Gutza/replace.js&action=raw'
+ '&action=raw&ctype=text/javascript"></' + 'script>');

Apoi editaţi o pagină şi ar trebui să găsiţi o legătură nouă etichetată „înlocuieşte” între controalele de pe prima linie a interfeţei, imediat după „modifică pagina”. Vă rog testaţi şi spuneţi-mi dacă găsiţi probleme. Aş vrea să introduc această funcţionalitate în bara de butoane de deasupra casetei de editare (cea cu poze) – ce ziceţi? --Gutza _D^D+ 16 martie 2008 18:41 (EET)

Îmi merge, mulţumesc. --Turbojet 16 martie 2008 18:53 (EET)

Mi-a mers până şi mie, deşi sunt un nebotezat în ce priveşte JavaScript. Cu puţină întârziere şi numai după Ctrl+F5 (folosesc I.E. pe moment). Foarte util pentru cine nu foloseşte un editor extern de text sau dacă eşti mai pe fugă. (Impy4ever 16 martie 2008 20:36 (EET))

Există şi un truc ce îmbunătăţeşte funcţionalitatea chiar comparativ cu un editor de texte: fereastra de înlocuire poate fi păstrată deschisă de la o pagină la alta, ocazie cu care se simplifică modificările automate pentru un număr limitat de articole (în care caz nu merită scris un robot). Operaţiunea ar fi mai complicată cu un editor extern. --Gutza _D^D+ 16 martie 2008 20:59 (EET)

[modifică] Bug

În primul rînd cred că unealta este extrem de utilă, cel puţin pentru mine, pentru că fac adesea înlocuiri automate şi pînă acum eram nevoit să folosesc un editor extern.

În al doilea rînd are un bug. Am încercat să înlocuiesc la Wikipedia:Bot/Cereri de aprobare/Arhivă 2008 toate perechile de egaluri == în triplete ===. Am setat opţiunea „Global”, ca să se facă înlocuirea peste tot. Nu încercaţi şi voi, se înţepeneşte browserul! Ideea este că după ce face o înlocuire unealta nu merge la următoarea pereche de egaluri, ci o tot lungeşte pe cea curentă. La infinit... Aceeaşi problemă apare şi cu opţiunea „Global” nebifată, dar măcar acolo te poţi opri cînd vrei. Se poate corecta?

În ce priveşte interfaţa, aş avea cîteva sugestii:

• Expresii regulate: a fi bine să fie date cîteva exemple de expresii regulate sau să existe o legătură către o pagină de ajutor. În cel mai rău caz să se enumere cîteva dintre simbolurile pe care le putem utiliza (probabil *, ? etc).
• Undo. Nu merge undo-ul din editor.
• O marcare a locului unde tocmai s-a făcut o înlocuire sau a locului unde urmează să se facă înlocuirea.

— AdiJapan 17 martie 2008 07:58 (EET)

Aşa este, acela e un bug. Până-l repar poţi face acea modificare cu opţiunea de expresii regulate bifată (plus global). Am să implementez şi undo, mă gândisem şi eu la asta. Din păcate marcarea locului în care s-a făcut/se va face o înlocuire cred că va fi prea dificil de implementat din punct de vedere tehnic, dar sunt deschis la sugestii de implementare. --Gutza _D^D+ 17 martie 2008 10:16 (EET)

Nu merge nici cu expresii regulate. N-am bifat „Global”, dar la una cîte una face aceeaşi greşeală, deci bănuiesc că iar ajung la infinit. Şi înapoi. — AdiJapan 17 martie 2008 11:39 (EET)

Crede-mă, merge, e alt algoritm. --Gutza _D^D+ 17 martie 2008 11:42 (EET)

Ai avut dreptate, a mers. Apropo de „Trussst in me”, replica ar fi că unealta funcţionează deocamdată la nivel de „bear necessities”. :-) — AdiJapan 17 martie 2008 11:56 (EET)

Am reparat bug-ul (nu uitaţi de cache dacă doriţi să testaţi). --Gutza _D^D+ 17 martie 2008 21:25 (EET)

Am implementat şi undo. --Gutza _D^D+ 17 martie 2008 22:12 (EET)

[modifică] Duminica roboţii dorm

Duminica roboţii dorm? Am lăsat astăzi o cerere care i-ar viza şi nu am sesizat nicio mişcare, încă. Mulţumesc că le daţi de ştire. (Impy4ever 16 martie 2008 20:36 (EET))

Domnule Gutza, numai roboţii din muzee au vacanţă lunea! Eu nu mă descurc cu scula pe care mi-aţi prescris-o (AutoWikiBrowser), deşi mi-ar plăcea. Mie nici măcar nu-mi porneşte programul altfel decât cu o eroare care îi închide „gura”. Aşa că v-aş fi extrem de recunoscător dacă v-aţi ocupa Dvs. sau aţi delega pe cineva care are mai mult timp. Problema de limbă pe care o ridic e una gravă, nu-mi place gândul ca Wiki să propăvăduiască exprimări neromâneşti. Vă mulţumesc mult. (Impy4ever 17 martie 2008 12:31 (EET))

Mesajul dumneavoastră este de trei ori nedrept:

1. Eu nu sunt un robot, sunt o persoană -- pentru ca un robot să existe, el trebuie scris de un om. Roboţii pe care-i rulez funcţionează foarte bine în fiecare zi, eu îmi mai iau câte o pauză.
2. Nu scrie nicăieri că trebuie să fiu disponibil în fiecare zi şi să răspund prompt fiecărei interpelări -- reproşul dumneavoastră ar fi nedrept chiar şi în cazul în care n-aş fi răspuns ieri.
3. Am răspuns ieri, vă răspund şi astăzi. Faptul că dumneavoastră nu vă merge AWB este o informaţie la care nu aveam acces în lipsa unui răspuns din partea dumneavoastră.

Referitor la problema în sine, nu este nevoie să deleg eu pe nimeni, fiindcă aşa cum dumneavoastră nu dispuneţi de timpul meu, nici eu nu dispun de timpul altor contribuitori. Personal nu am timp să mă ocup de asta, dar este o operaţiune relativ simplă pe care o poate face aproape orice contribuitor care doreşte să se implice. --Gutza _D^D+ 17 martie 2008 12:42 (EET)

sau aţi delega pe cineva care are mai mult timp - :) nu am mai râs de mult aşa bine. Sper să nu vă supăraţi dar sună comic. AWB le merge numai administratorilor sau numai celor care au primit o aprobare în acest sens (cel puţin aşa e la en.wp). Acum lucrez la altceva şi nu am timp să rezolv problemele de mai sus. Mai încolo mă voi ocupa. Oricum, îmi trebuie o listă de articole care conţin cuvintele de mai sus, dacă aveţi chef şi timp poate aţi putea să o faceţi. --Rad Urs ^Mesaj 17 martie 2008 12:48 (EET)

Doar la en.wp e nevoie de înregistrare, la noi merge foarte bine fără vreo formalitate. --Gutza _D^D+ 17 martie 2008 12:55 (EET)

Ca să fie spus, s-a dovedit că Rad Urs avea motiv să râdă -- Impy chiar glumea. Îmi cer scuze pentru reacţie Impy, în general am simţul umorului, dar n-am reuşit să prind nuanţa jucăuşă din mesajul original. În tot cazul, no harm done. --Gutza _D^D+ 17 martie 2008 13:55 (EET)

[modifică] Ludmila

Am adaugat un articol referitor la Homeopatia in Moldova. Informatia a fost redactata pe baza la jurnale,ziare,buletine ...intrebarea mea consta in : Sa mentionez la Resurse ziarele,jurnalele,buletinele ? pt ca pe Internet numai gasesc asa tipuri de articole.. majoritatea sunt din 1999,2001,probabil deaia..

Faceţi o secţiune nouă Bibliografie iar acolo puneţi absolut toate sursele din care aţi luat informaţiile. --Rad Urs ^Mesaj 17 martie 2008 10:58 (EET)

[modifică] format VB

Salut la toata lumea. ma uitam pe paginile wiki in engleza, cand am realizat o schimbare, care arata destul de interesant. Si anume, la orice cod scris in VB, apare o formatare a textului, pe culori. Te rog vezi legatura Visual Basic. Poate cineva sa-mi explioce cum este facut codul (formatul) care determina acest lucru?

<source lang="vb">

Multumesc anticipat. Teo 17 martie 2008 12:35 (EET)

După cum se vede şi din sursă, nu este un format, este o directivă nativă MediaWiki -- e ca şi cum ai întreba cum este făcut formatul pentru a afişa tabele. --Gutza _D^D+ 17 martie 2008 13:02 (EET)

[modifică] Construcţii

Căutând construcţii, constat că nu există un arbore de subiecte privitor la acest subiect. Fără o asemenea ordonare a conceptelor, căutarea se face haotic şi articolele apar ca fiind arbitrare şi necoordonate. Arborele ar putea arăta astfel:

1        Tehnica construcţiilor (remarcaţi că promovez '''tehnică''' şi nu '''tehnologie''', acest 
         ultim concept, preluat necritic din limba engleză,  fiind rezervat unor procedee inginereşti
         particulare sau de detaliu).  
1.1      Bazele teoretice ale tehnicii construcţiilor
1.1.1    Statica construcţiilor, 
1.1.2    Rezistenţa materialelor
1.1.3    Teoria elasticităţii
1.1.4    Teoria plasticităţii
1.1.5    Aplicarea teoriei matematice a fenomenelor aleatoare şi statistice  
1.1.6    Programarea şi programe în proiectarea construcţiilor 
1.2      Bazele proiectării construcţiilor
1.2.1    Definiţii şi concepte. Acte normative reglementatoare. 
1.2.2    Acţiuni aplicate şi efectele lor. Rezistenţe ale structurii şi efectele lor
1.2.4    Condiţii de asigurare a rezistenţei şi stabilităţii structurilor şi semnificaţia statistică
         asupra siguranţei construcţiei
1.2.5    Grupări de încărcări 
1.2.6    Clasificarea structurilor sub aspect static-geometric şi domeniile lor de aplicare
1.2.6.1  Structuri cu pereţi portanţi 
1.2.6.2  Structuri în cadre
1.2.6.3  Structuri cu pereţi structurali 
1.2.6.4  Structuri cu tuburi (unice şi multiple)
1.2.6.5  Structuri reticulare
1.2.6.6  Structuri cu pereţi subţiri 
1.2.6.7  Structuri cu pereţi groşi
1.2.7    Clasificarea structurilor sub aspectul materialelor şi domeniile lor de aplicare
1.2.7.1  Construcţii din beton, beton armat, beton precomprimat
1.2.7.2. Construcţii metalice
1.2.7.3  Construcţii compozite beton armat-metal
1.2.7.4  Construcţii de lemn
1.2.7.5  Construcţii din zidărie
1.2.8.   Clasificarea structurilor sub aspectul destinaţiei  
1.2.8.1  Construcţii civile
1.2.8.2  Construcţii industriale şi agricole
1.2.8.3  Construcţii hidrotehnice 
1.2.8.4  Construcţii off-shore
1.2.8.5  Construcţii pentru căi de comunicaţii (poduri, viaducte, paserele, tuneluri, ziduri de 
         sprijin, piste pentru aerodroame, etc.)
1.2.8.6  Construcţii cu specific nuclear (centrale nuclearo-electrice, depozite pentru deşeuri 
         radioactive, vase de presiune pentru reactoare nucleare, etc.)
1.3      Geotehnică şi fundaţii
1.3.1    Tipuri de terenuri
1.3.2    Fundaţii de suprafaţă
1.3.3    Fundaţii de adâncime

Lista de mai sus este, bine înţeles, perfectibilă; după o examinare critică, sper ca membrii coordonatori ai Wikipediei să o adopte şi să o fixeze, urmând ca treptat să fie completată. Subsemnatul pot încerca să redactez, dacă va fi cazul, articolul 1.2.8.6., întrucât am redactat şi predat mai mulţi ani cursul de Construcţii pentru centrale nucleare la anul V al Facultăţii ce Construcţii Civile al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti (UTCB). Ing Vlastar Nestor Apostolescu

Chiar vă rugăm, orice informaţie adăugată pe Wikipedia e un lucru bun. Citiţi însă mai întâi Cum vă puteţi crea un cont de utilizator, cum puteţi crea o pagină şi cum se scrie un articol pe la noi. Succes! --Alex:D 17 martie 2008 19:54 (EET)

Propunerea de sistematizare este binevenită. Cred că ar trebui introdusă într-un articol separat - un fel de ghid, indicându-se cum trebuie utilizat - pentru ca să poată fi găsită şi extinsă în timp. O utilizare o pot constituie categoriile şi subcategoriile pentru construcţii, dar pentru aceasta nu trebuie un articol ci pur şi simplu construite categoriile care lipsesc.

Câteva observaţii de detaliu - care nu diminuează valoarea iniţiativei:

• cred că drumuri şi căi ferate trebuie incluse în lista căilor de comunicaţie.
• cred că construcţiile pentru navigaţie: canale, porturi, ecluze etc. ar trebui incluse în categoria construcţiilor hidrotehnice (şi nu a celor pentru comunicaţii). Oricum, ele se pot încadra în ambele categorii. Poate că ar fi bine să se includă o enumerare pentru construcţiile hidrotehnice: baraje, canale, centrale hidroelectrice, sisteme de alimentare cu apă şi canalizare (construcţii edilitare), lucrări hidroameliorative, lucrări pentru navigaţie, amenajări şi regularizări de albii etc.
• nu aş include zidurile de sprijin în lucrările pentru căi de comunicaţii. Ar fi mai bine să se introducă o categorie separată de lucrări de consolidare a terenurilor şi versanţilor, care să includă nu doar zidurile de sprijin dar şi alte lucrări de consolidare fie prin ancore, prin consilidări de suprafaţă etc.
• ar fi necesară, tot legat de geotehnică, o categorie de lucrări de etanşare prin diferite tipuri de ecrane. Etanşările, chiar dacă uneori sunt legate de fundaţii, sunt o categorie aparte.

Pe de altă parte aş scoate indicaţie de acte normative. Din punct de vedere enciclopedic actele normative sunt mai puţin interesante decât conceptele. Pe de altă parte, acte normative pot apare pentru oricare din capitolele enumerate.

Probabil că în timp va putea apare necesitatea unor sistematizări suplimentare.Afil 19 martie 2008 04:09 (EET)

[modifică] Grigore Ghica

Am creat o pagină de dezambiguizare pentru acest nume, dar am impresia că există(a) şi o localitate omonimă. Dacă ştiţi despre ce e vorba sau mai cunoaşteţi instituţii, publicaţii etc. ce poartă acest nume, vă solicit să le adăugaţi la listă. --Alex:D 17 martie 2008 19:54 (EET)

[modifică] ADHD

Poate cineva cunoscător în materie să verifice articolul nostru despre boala psihică numită ADHD? Umblă vorba că versiunea curentă ar fi favorabilă unui producător de medicamente. Contribuitorul major la acest articol pare să fie foarte „preocupat” de subiect. --Iulian U. 17 martie 2008 20:43 (EET)

Este zilele astea o reclamă insistentă despre ADHD la televizor. De acolo am aflat că e o boală a copiilor lipsiţi de concentrare, care nu reuşesc să-ţi canalizeze energia în direcţii constructive. Să nu fie cumva autorii articolului tocmai cei care fac reclama, fie la nişte medicamente (nu ştiu dacă poate fi tratat cu pastiluţe doar), fie la vreun cabinet de consultaţii. Şi să-şi închipuie D-lor că asta e o strategie comercială...? (Impy4ever 18 martie 2008 07:08 (EET))

Dragilor, eu am extins articolul postat initial de userul Cesarika, cred.Sunt medic, profesez si stiu ce vorbesc. Wikipedist sunt mai nou, dar medicinist vechi...Diferenta intre boala si moft este atunci cand boala afecteaza si limiteaza multiple aspecte ale vietii. De exemplu, daca cel care sufera de depresie ar fi doar trist si atit, fara ca asta sa ii afecteze performanta la munca, relatia cu familia sau alte lucruri de felul asta atunci se cheama moft. Asa si cu ADHD, daca copilul plin de energie este fericit, are prieteni, nu are probleme la scoala, se odihneste si maninca suficient NU are ADHD. Haideti sa nu exageram de nici o parte. Nici de partea campaniei agresive de la TV nici de partea celor care neaga complet. Eu cu mina mea am sters paginile udatate de mine si care ar fi putut fi interpretabile in vreun fel.Dra in materie de tratmente disponibile, publicul are dreptul sa stie...Parerea mea Aghia sophia 20 martie 2008 22:21 (EET)

Am făcut eu pasul dureros, am şters legătura la site-ul "neutru" pe care-l deţine Eli Lilly. Acum vedem dacă e dragoste adevărată. :-) --Gutza _D^D+ 20 martie 2008 22:24 (EET)

[modifică] Accident

Intr-un ciudat accident Wp.-ic articolului Medicina Bazată pe Evidenţă - MBE i s-au amputat capul şi picioarele. Poate cineva să-l reanimeze? Alex F. 18 martie 2008 10:49 (EET)

Ce cap, ce picioare? Articolul pare să fie crescător cu excepţia notelor din 9 martie. – Laurap\ ^mesaj 18 martie 2008 11:07 (EET)

Dacă tot veni vorba, trageţi cu ochiul la problema pe care o ridic aici privitor la articol. (Impy4ever 18 martie 2008 11:32 (EET))

S-ar părea că a fost o problemă cu calculatorul. Articolul s-a oprit din creştere cu ajungerea la maturitate. Săru'mâna pt. intervenţiile benifice, răspunsul - la pag. de discuţie. Alex F. 18 martie 2008 12:51 (EET)

[modifică] subiect pt licenta din istoria religiilor

Daca se gasesc subiect pt licenta din istoria religiilor sau istorie veche pe acest site. va multumesc ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 213.157.172.84 (discuţie • contribuţii).

Încercaţi en:History of religions – Laurap\ ^mesaj 18 martie 2008 11:28 (EET)

Oricât aţi găsi aici de mult (iată un articol de calitate al comunităţii româneşti, de pildă: jainism), nu cred că e cel mai grozav punct de pornire pentru o lucrare de licenţă şi apoi fiţi prudent, nu toţi profesorii universitari din România acceptă Wikipedia ca sursă de încredere, mai ales pentru o lucrare de grad. Va trebui să mai exploraţi puţin bibliotecile, se pare. Bănuiesc că pe Eliade l-aţi citit şi tot citit. Dacă nu, cărţile sale v-ar fi de folos pentru început. Dacă aveţi licenţa de susţinut anul ăsta, mult succes şi vă sfătuiesc să vă grăbiţi la redactarea ei! (Impy4ever 18 martie 2008 11:30 (EET))

[modifică] Şi titlu, şi iniţiale?

O problemă la orizont: am mutat Medicina Bazată pe Evidenţă de la titlul iniţial Medicina Bazată pe Evidenţă - MBE, iar autorul articolului, d-l Alex F., spune în pagina de discuţii că ar trebui să fie păstrat numele şi în larg, şi în acronim, aşa cum era la început. Motivul D-lui ar fi că în medicină se folosesc mai adesea acronime – SIDA, TBC – decât nume complete. Eu i-am răspuns că pe Wiki s-ar folosi varianta cea mai uzitată; însă aici, având în vedere că noţiunea este de import şi încă unul foarte recent, nu e cazul. Drept care am presupus eu că e mai bine numele în clar pentru toată prostimea. D-l Alex F. vrea titlul iniţial înapoi: „Medicina Bazată pe Evidenţă - MBE”. Ce facem, nu e cam nestandard un asemenea titlu? Eu propun să îl păstrăm aşa cum este acum – cu un titlu „dublu” vine destul de greu să dai legătură internă către el şi nu am văzut în nicio enciclopedie vreun articol denumit aşa. (Impy4ever 18 martie 2008 18:12 (EET))

Evident că trebuie păstrat aşa cum este acum, doar nu avem Organizaţia Naţiunilor Unite - ONU. Avem ONU care redirecţionează la Organizaţia Naţiunilor Unite, ceea ce e în firea lucrurilor. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 18:16 (EET)

• O.K. Alex F. 19 martie 2008 01:06 (EET)

[modifică] Collapsible tables

Nu am ştiut cum să le spun în română, să nu se supere pe mine românii mai verzi. În tot cazul, la sugestia lui Remigiu, am introdus codul pentru astfel de tabele în Commons.js -- de acum se poate folosi formatul Navbox generic în toată splendoarea lui. Mi-am permis să introduc codul în Common.js fără să mă consult cu comunitatea pentru că rezultatul este în esenţă echivalent cu a crea un nou format, nu e o modificare ce afectează în mod real interfaţa. Vă rog raportaţi orice efecte secundare nedorite observaţi. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 19:25 (EET)

Am refăcut câteva formate înlocuind formatele vechi de navigaţie cu {{Navbox generic}}. Puteţi vedea de exemplu {{Uniunea Latină}}, {{OTAN}} şi {{Subiecte România 02}}. Sper că vă place efectul. Îmi place mult :) Rémîgiù^scrie-mi 18 martie 2008 22:20 (EET)

Şi mie, e o mare schimbare. Chiar mă întrebam acum câteva săptămâni cum putem face asta... uite că se poate. O mică problemă de fond: de exemplu la formatul {{OTAN}} ţările sunt aşezate în mijlocul formatului, dar mie mi se paree mai estetic să fie aranjate spre stânga cum este aici, la en.wp. În rest, arată foarte bine. Sebi ^世美 18 martie 2008 22:27 (EET)

O sugestie bună, dar mi se păre că dacă formatul este „nesecţionat”, cum {{OTAN}}, nu avem nevoie de a aranja spre stânga. Totuşi, poate să apare bine la {{Uniunea Latină}} şi alte formate mai complexe. Rémîgiù^scrie-mi 18 martie 2008 22:36 (EET)

Da, aveţi dreptate, am dat un exemplu nu tocmai bun :D, dar la formatele complexe ar arăta destul de bine. Sebi ^世美 18 martie 2008 22:39 (EET)

 Făcut! Vedeţi {{Uniunea Latină}}, {{Fosta Iugoslavie}}... Rémîgiù^scrie-mi 18 martie 2008 22:47 (EET)

[modifică] Cioturi

Acest utilizator, FakedSmile, a creat serii de cioturi despre filme şi regizori, ce-i drept cu legături iw, faţă de alţii. Nu trebuia mai întâi aprobată o cerere aici la Wikipedia:Serii de articole, deoarece celălat utilizator care a creat multe serii de cioturi (despre oraşe) a fost blocat de fiecare dată. Ce ziceţi? -- Sebi ^世美 18 martie 2008 22:05 (EET)

E vreo problemă în asta? Mă scuzaţi, dar am vrut doar să ajut. Vor fi şterse articolele create de mine? Nu sunt la curent cu regulile wikipedia şi mă scuzaţi din nou, nu ştiam că trebuie să fac o cerere -- FakedSmile 18 martie 2008 22:43 (EET)

I-am observat şi eu contribuţiile, nu cred că este cazul de avertismente şi blocări, seriile create de FakedSmile nu sunt serii în sensul celor cu care am avut probleme în trecut. Dacă totuşi există obiecţii, primul pas este să contactaţi autorul cu sugestii, nu să deschideţi o discuţie publică. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 22:49 (EET)

Atunci e în regulă. Am deschis discuţia pentru că nu eram sigur dacă este în regulă cu acele cioturi. Şi eu am observat că sunt mai complexe, au legături interlinguale şi {{ciot}}, dar mă gândeam să nu apară probleme ca cele din trecut... Nu a fost cu rea intenţie. Sebi ^世美 18 martie 2008 22:54 (EET)

[modifică] Cine ştie norvegiană?

Cine poate traduce următoarele mici fragmente din norvegiană? (Nu mă plimbaţi cu formatele Babel, acolo apare un singur utilizator, care pe deasupra nici nu e român.)

„Gruppa Gypsy Bibescu er rumenske sigøynermusikere, som tar for seg utdrag av høyst kjente og populær musikk av ulike genre, bl.a klassike verker av Bach, Mozart, Paganini, Enescu og Brahms. Gruppa rearrangerer disse og tilfører landsbyfele klarinet og andre typiske instrumenter som spilles i sigøynerstil. Dette er også noe sigøynere har gjort historisk.”

({{{2}}})

„Dette er førte album av Gruppa Gypsy Bibescu der rumenske sigøyner-musikere, tar for seg utdrag av høyst kjente og populær musikk av ulike genre, bl.a klassike verker av f.eks. Paganini. Dette rearrangeres og spilles på sigøynervis med ditto instrumenter. Dette er også noe sigøynere har gjort historisk.”

({{{2}}})

Mulţumesc mult! (Înţeleg eu câte ceva, dar aş vrea tot. Iar la Wiki norvegiană, nu ştiu dacă să întreb la nynorsk sau bokmal – parcă astea erau dialectele.) (Impy4ever 18 martie 2008 23:13 (EET))

1. The group Gypsy Bibescu are Rumenian gypsy musicians, playing excerpts from well known and popular music from different genres, such as classic works by Bach, Mozart, Paganini, Enescu, and Brahms. The group rearrange these and add village fiddle, clarinet and other typical instruments which are played gypsy style. This is also something that gypsys have done historically.

2. This is the fir(s)t album by the group Gypsy Bibescu where Rumenian gypsy musicians do excerpts of well known and popular music from different genres, such as classic works by Paganini. This is rearranged and played gypsy style, with ditto instruments. --Rad Urs ^Mesaj 19 martie 2008 10:57 (EET)

Mulţumesc! (Impy4ever 19 martie 2008 11:45 (EET))

[modifică] Autorizaţii de utilizare de imagini

Există unele siteuri printre care "Dreamstime" [11] care elibereaza autorizaţii de utilizare a fotografiilor sub regimul "Autorizare de utilizare fără plata de drepturi de autor" (Royalty Free Lincense).

Întrebare: Dacă sunt dispus să plătesc taxa de utilizare (care este de ordinul a 0.20 $ pe imagine) sau utizez o imagine oferită liber, conform autorizaţiei RFL deţinătorul drepturilor de autor (copyright) nu are obiecţii împotriva utilizării în mijloace electronice gen Wikipedia. Există vreo interdicţie din partea Wikipediei de a utiliza asemenea imagini. Autorizaţia nu îndeplineşte condiţiile de utilizare în Wikicommons, dar pare să respecte regulile pentru Wikipediile în diferite limbi. Na aş vrea să achiziţionez drepturi de utilizare a unor fotografii dacă nu sunt acceptabile pentru Wikipedia.

Anexez în original nota referitoare la "Autorizarea de utilizare fără plata drepturilor de autor":

|Royalty-Free License - Concept Info

What Royalty-Free means is that you pay for the image only once and then you can use it as many times as you like, with just a few restrictions. In other words, there are no license fees except the initial fee and no other royalties to be paid except those included in the initial cost. Note that the maximum number of copies for printed materials is 500,000 copies.

The Royalty-Free license is granted ONLY for the high-resolution, non-watermarked image (the one that is bought using the download button); all the other versions (small watermarked and non-watermarked thumbnails which are visible on the public site) are entirely copyrighted.

The free files downloaded from the Free Photos section may be used in commercial projects under our limited Royalty Free (RF-LL) license and according to our terms and conditions. This is a one-person license and is given to you as a designer, your employer (client) or any employed persons.

Royalty- Free License of use of Non-Watermarked Images and Restrictions

The high-resolution images that you download under the regular Royalty Free (RF) license may be used to make fine art prints, on a web site, in a magazine, newspaper, book or booklet, flyer, or any other advertising and promotional material, in either printed or electronic media, as long as the item in which the image appears does not contradict any of the restrictions below. The list is not exhaustive and if you have any uncertainty regarding the use of the images in a correct way please email support using the help form.

Web templates, greeting cards or postcards especially designed for sale, similar print-on-demand services, canvas, t-shirts, mugs, calendars, postcards, mouse pads or any other items incorporating the image in an essential manner, intended to be sold or given for free, are considered redistribution (if the image is used in an essential manner). The use of Dreamstime.com images for these purposes under the regular Royalty Free license is not permitted. It is also forbidden to make the image available on a website for download (as wallpapers for example), although you may use the image in a concept in as many websites as you want, for any number of clients. For Web use, you must not use the image at a width exceeding 800 pixels unless it is included in your site's design. If the image is part of a design and manipulated accordingly, the image width can be higher than 800 pixels.

If you use the images for printed materials, the number of copies must not exceed 500,000. You may modify the images in any way required for reproduction, or include them in your own personal creations.

Buying the high-resolution image (purchasing the license) does not transfer the copyright. You may not claim that the image is your own and you may not sell, license for use, or in any way distribute the image for reuse. We recommend that you credit the agency and the photographer when you use an image. By this you benefit the community at Dreamstime.com, of which you are an integral part, and help increase your success as part of the community, which, by growing contributions, gains quantity and quality.

În mod normal ar trebui utilizat formatul

	Această imagine intră sub incidenţa drepturilor de autor. Deţinătorul drepturilor de autor permite reproducerea ei de către oricine, cu orice scop dacă restricţii.
	Vă rugăm să verificaţi concordanţa condiţiilor de mai sus cu Politica de licenţiere Wikipedia. Condiţiile nu trebuie să restricţioneze folosirea imaginii în scopuri necomerciale sau educaţionale. Dacă condiţiile nu sunt îndeplinite vă rugăm să propuneţi imaginea pentru ştergere.

pentru a indica autorizaţia de utilizare. Ar fi suficient pentru a indica restricţiile să se precizeze: Autorizaţie tip RF? Afil 19 martie 2008 18:55 (EET)

Intenţia este fără îndoială lăudabilă, dar cred că ne legăm la cap cu o chestie prea dubioasă şi personal aş fi împotriva ei. Sigur, nu sunt un avocat şi este foarte posibil ca din punct de vedere legal să nu fie absolut nicio problemă – însă, chiar dacă legal nu ar fi nicio problemă şi deşi imaginea ar fi plătită cu banii unui contribuitor voluntar, cred că rezultatul final ar fi împotriva felului în care este gândit şi perceput acest proiect (acesta e şi motivul pentru care la en.wiki există practic permanent o discuţie de fond în privinţa opţiunii de a renunţa complet la orice licenţe non-free pentru imagini). De curiozitate însă, ce imagini aţi găsit acolo care sunt de neînlocuit şi de negăsit altfel? --Gutza _D^D+ 19 martie 2008 19:28 (EET)

Ca să răspund la întrebare, am dat peste o fotografie a lacului Cuejdiuţ (judeţul Neamţ) format printr-o alunecare de teren în perioada 1978 - 1991 (este un fenomen similar celui care a format Lacul Roşu). Dar site-ul mai are şi alte fotografii, de exemplu Cascada Cailor (fotografiile anterioare ale acestei cascade postate pe Commons au fost şterse). Mai este o fotografie a unui puţ cu cumpănă. Poate că nu mai sunt moderne, dar un puţ cu cumpănă era o privelişte banală în copilăria mea. Unul din primele articole pe care le-am scris pentru Wikipedia a fost Gospodărirea apelor şi am vrut să introduc o ilustraţie cu un puţ cu cumpănă. Am găsit o asemenea fotografie, dar din Ungaria. Mă ocup de râurile din România şi sunt pe cale să finalizez lista cursurilor de apă. Pentru cele din vest am găsit fotografii din Vojvodina sau din Ungaria dar nu şi din România. Puţine din râuri au fotografii.

Constat că există multe saituri care prezintă fotografii ale unor fotografi amatori din România cu subiecte dintre cele mai variate. Sunt convins că măcar unii dintre ei ar fi dispuşi să pună fotografiile la dispoziţia Wikipediei şi aş fi dispus să-i contactez. Dar în privinţa ilustraţiilor ne batem singuri cuie în pantofi.

Acelaşi lucru este valabil pentru hărţi. În mod normal ar trebui să prezint o hartă pentru fiecare râu. Informaţiile de pe hărţi nu fac obiectul unor drepturi de autor, dar harta - ca desen - nu poate fi reprodusă. Rezultatul acestor restricţii este că nu avem hărţi.

Impresia este că, în privinţa ilustraţiilor, în sistemul Wikipedia (şi aici mă refer în special la cea engleză) există o colectivitate de activişti care caută să găsească cele mai absurde motive pentru a împiedica utilizarea unor imagini. Chiar atunci când din punct de vedere legal nu există o interdicţie. Ilustraţiile ameliorează calitatea articolelor. Dar aşa cum funcţionează în prezent, Wikipedia caută să găsească toate mijloacele pentru a împiedeca ameliorarea grafică, şi o asemenea politică este greşită. Trebuie să ne concentrăm asupra ce putem face pentru a mări numărul ilustraţiilor care ne stau la dispoziţie, în limitele legislaţiei, nu să căutăm cele mai mici chichiţe pentru a împiedeca utilizarea lor, ca o precauţie, chiar atunci când nu este clar că contravin prevederilor legale.

Luaţi exemplul propunerii prezente. Nu este absolut clar că propunerea contrazice drepturile de autor. Discutăm despre interpretări. De exemplu Dl. AdiJapan arată că autorizaţia precizează că nu este permisă distribuirea pentru reutilizare. Orice imagine de pe un sait internet este disponibilă şi poate fi copiată. Din moment ce autorizaţia permite utilizarea ei pe saituri electronice, după mine fraza "available on a website for download" nu este aplicabilă pentru Wikipedia. Un articol de Wikipedia nu este un "Website". Autorizaţia de reutilizare nu este implicită Wikipediei. Au fost chiar cazuri când au apărut conflicte pentrucă articole din Wikipedia au fost utilizate în alte medii fără indicarea sursei. Elementul supărător nu este cel că se aplică nişte reguli, indiferent cât ar fi de stricte. Elementul supărător este că în momentul în care există un dubiu, decidem aprioric că trebuie respinsă utilizarea imaginilor respective.

Mi-aş permite întrebarea: În câte cazuri din ro:wiki am avut situaţii în care cineva s-a plâns că utilizarea unei imagini este nelegitimă?

În cazul pe care l-am prezentat, dacă există anumite dubii, cred că soluţiile corecte ar fi fost de a nu respinge ideea. Ar fi fost fie de a cere precizări firmei care a indicat condiţiile de autorizare, fie de a cere avizul unui jurist. În special având în vedere că eram dispus să plătesc pentru utilizarea imaginii, eram îndreptăţit să negociez condiţiile de utilizare dacă erau considerate neclare.

Am răspuns doar pentru că Dl. Gutza şi-a pus întrebarea ce m-a determinat să vin cu propunerea. Afil 19 martie 2008 22:58 (EET)

Ati identificat corect natura problemei -- ea nu este atat de ordin practic cat mai degraba filozofic/ideologic (de unde si existenta "activistilor" de la en.wiki). Intrebarea fundamentala care se pune in contextul de fata este "care este scopul acestui proiect?" Unii raspund "sa cream o enciclopedie cat mai completa" (in limitele legii, asta e de la sine inteles). Din cate-mi dau seama, dumneavoastra faceti parte din aceasta categorie. Desi ma consider mai degraba agnostic in aceasta privinta, eu unul inlin destul de mult catre cealalta categorie care ar raspunde "sa cream o enciclopedie libera cat mai completa" (cu mare accent pe "libera"). Ideea fiind nu numai aceea ca Wikipedia sa fie cat mai completa, ci si orice site care copiaza Wikipedia, sau alta opera derivata. Ca o nota personala, dat fiind ca la baza unui proiect deschis publicului larg sta o licenta en:GNU, atat segregarea asta in cele doua categorii descrise mai sus cat si aparitia unor "activisti" erau rezultate previzibile. --Gutza _D^D+ 19 martie 2008 23:28 (EET)

Condiţiile de utilizare mi se par uşor contradictorii şi mă tem că sînt formulate intenţionat astfel încît la o adică să poată demonstra că o anumită utilizare era de fapt nepermisă. În particular pentru noi mi se par prea stricte clauzele:

• „It is also forbidden to make the image available on a website for download [...].” --- la Wikipedia imaginile sînt disponibile oricui.
• „You may not claim that the image is your own and you may not sell, license for use, or in any way distribute the image for reuse.” --- într-un fel noi redistribuim imaginile.

Formatul {{CopyrightGratuitAtâtTimpCât}} spune că titularul drepturilor de autor prmite reproducerea imaginii de către oricine, ceea ce contrazice termenii licenţei RF.

În general am observat la en.wp că tendinţa este de a reduce numărul de imagini protejate. Mai nou nici măcar fotografiile personalităţilor în viaţă nu prea mai sînt acceptate sub utilizare cinstită, pe ideea că se poate găsi cineva care să le facă o poză şi să ne-o dea sub o licenţă liberă. Aş fi de părere să nu ne complicăm. — AdiJapan 19 martie 2008 19:56 (EET)

Răspund d-lui Afil: de cînd mă ocup de OTRS-ul Wikipediei am avut ceva de ordinul a 10-20 de reclamaţii de încălcare a drepturilor de autor, dintre care o parte se refereau la imagini. Aş zice că pe măsură ce chestiunea drepturilor de autor prinde rădăcini şi în România (şi implicit se restrînge atitudinea „la noi toată lumea copiază, aşa că n-am ce le face”), numărul de reclamaţii va creşte. În unele cazuri am reuşit să-i înduplec pe autorii supăraţi să ne permită totuşi utilizarea imaginilor, dar există şi din cei care nu acceptă aşa ceva.

Cred că soluţia simplă la toată chestiunea este să-i întrebăm pe cei de la Dreamstime în ce condiţii acceptă utilizarea la Wikipedia a imaginilor pe care le-am lua de la ei sub licenţa RF.

O soluţie pe termen lung este să ne organizăm şi puţin cîte puţin să facem fotografiile noi înşine. Aş zice să avem undeva o listă de fotografii cerute, unde wikipediştii să poată spune de ce imagini ar avea nevoie pentru un articol sau altul.

Gutza a arătat bine care sînt „taberele” în care se împart wikipediştii după gradul în care acceptă includerea materialelor protejate. După mine scopul proiectului este să alcătuim o enciclopedie cît mai bună la care să aibă acces liber oricine. Accesul liber nu este totuna cu licenţa liberă. Eu zic că putem folosi inclusiv materiale protejate, atît timp cît este legal. Trebuie totuşi să încercăm să păstrăm proporţia acestor materiale la minimum, fără însă a sacrifica din calitatea enciclopediei. — AdiJapan 20 martie 2008 14:50 (EET)

Am contactat firma pentru a cere explicaţii şi în mod specific dacă achiziţionarea drepturilor comform autorizaţiei RF dă dreptul utilizării imaginii pe Wikipedia. Anexez corespondenţa;

Thank you for contacting us.

This type usage is acceptable with the regular royalty free license as long as you comply with our other terms (i.e. no sensitive material, width not to exceed 800 pixels for web use, etc.). Please feel free to contact me with any further questions. Kind Regards,

Erin Vandivier Customer Service Manager

Subject: New contact message (License and usage details)

Comments: If a purchase the royalty free license am I permitted to use the picture to illustrate an article on the Wikipedia free encyclopedia or are there any kind of restrictions in such a use.

După cum se vede, există anumite condiţii tehnice (numărul de pixeli) dar nu restricţii legate de difuzare. Repet întrebarea: În condiţiile în care deţinătorul drepturilor de autor nu are obiecţii asupra utilizării imaginilor pe Wikipedia în cazul în care se plătesc drepturile de achiziţie, pot achiziţiona aceste drepturi pentru fotografii pe care le consider interesante şi pot încărca fotografiile respective în ro:wiki fără ca ele să fie şterse pentrucă nu ar respecta anumite reguli? Afil 20 martie 2008 16:14 (EET)

Din cîte înţeleg lucrurile s-au simplificat mult. Din punctul meu de vedere putem să folosim acele imagini la Wikipedia. Dacă nici ceilalţi nu au nici o obiecţie, v-aş sugera să faceţi un format special pentru aceste imagini, în care să menţionaţi licenţa RF, să puneţi o legătură externă spre clauzele licenţei şi să scrieţi pe scurt în ce constau drepturile şi obligaţiile celor care ar dori să copieze şi să folosească imaginea. (Nu mi-e clar dacă imaginea poate fi folosită şi de alţii sau nu.)

Din păcate nu veţi putea pune imaginile la Commons, pentru că licenţa nu e liberă. — AdiJapan 20 martie 2008 16:45 (EET)

[modifică] Licee în Bucureşti

de cand este wikipedia?wikipedia arata si liceele din bucuresti?puteti sami ziceti si mie ce licee din bucuresti are dea face cu biologia sau chimia?va rog

Despre vîrsta Wikipediei vezi articolul Wikipedia. Despre cîteva licee din Bucureşti vezi Categorie:Licee din Bucureşti. Dar ţine cont că Wikipedia este o enciclopedie, deci nu vei găsi informaţiile care îţi trebuie ca să te înscrii la liceu. Dar cum se face că termini cursurile gimnaziale şi scrii cu atîtea greşeli?... — AdiJapan 19 martie 2008 19:32 (EET)

Vei primi o broşură cu informaţii despre liceele la care vrei să te înscrii curând. Răbdare să ai. Apropo de ceea ce apune Adi, nu toţi care termină 8 clase ştiu să se exprime cum trebuie. O chestie numită sistem educaţional nu funcţionează cum trebuie. - Lucian 19 martie 2008 20:52 (EET)

[modifică] Nume de animale şi plante

Am nevoie de denumirile în română a unor specii de animale şi plante. Poate cineva să mă ajute?

• Cum se traduce Sandgrouse din engleză sau Саджа din rusă (Syrrhaptes paradoxus)? Seamănă cu o dropie.
• Dar Grasshopper Warbler (Locustella certhiola)?
• Deracantha onos, în rusă Толстун Палласа, din suprafamilia Tettigonioidea? Evident, e . . . lui Pallas. Dar ce e în locul celor 3 puncte?
• жимолость Палласа (Lonicera caerulea sau Lonicera pallasii)? Iarăşi ceva al lui Pallas.
• Ranunculus pallasii, în rusă лютик Палласа, iar în engleză Pallas' buttercup?
• şi, în sfârşit, Erysimum pallasii, în rusă желтушник Палласа, în engleză Pallas' wallflower? La prima vedere, e floare de perete, totuşi este o specie de plantă.

Mulţumesc anticipat pentru atenţie. //Gik ü _{dă semnal} 19 martie 2008 21:48 (EET)

Nu sunt biolog, doar căutător experimentat pe google. Se pare că Syrrhaptes paradoxus=Hulubul-de-stepă [12]. Locustella certhiola=Greluşel siberian [13] [14]; Lonicera caerulea = caprifoi [15] (google a dat şi un eBook cu un rezultat similar de la biblioteca Universităţii Bucureşti, dar la acces mi-a dat eroare 403); Celelalte (...ale lui Pallas şi Deracantha onos) nu le-am găsit în română. --Andrei^discuţie 19 martie 2008 22:10 (EET)

Ai putea să-l întrebi pe Jean. E specialist în domeniu. --Bekuletz|^{Lasă mesaj} 20 martie 2008 12:24 (EET)

[modifică] autentificare e/mail

nu reuşesc să înţeleg cum să procedez pentru a-mi autentifica e-mailul.```` 19 martie 2008 22:06 (EET)

Wikipedia nu asigură un serviciu de e-mail (nu aveţi căsuţa de e-mail la Wikipedia). Dacă doriţi să puteţi primi mesaje prin e-mail de aici, în preferinţele dv. puneţi o adresă de e-mail pe care v-o faceţi la alt serviciu, de exemplu Gmail. --Turbojet 19 martie 2008 23:32 (EET)

[modifică] A murit Arthur C. Clarke

Merită o notiţă la actualităţi pe pagina principală. Am încercat eu să o introduc, dar pagina e blocată. Dacă cineva cu puteri de editare doreşte să introducă ştirea, poftiţi şi o sursă în limba română, AICI. BlueMonday 19 martie 2008 22:26 (EET)

 Rezolvat Dumnezeu să-l odihnească, mi-a plăcut mult de el. --Gutza _D^D+ 19 martie 2008 22:46 (EET)

RIP :( --Turbojet 19 martie 2008 23:15 (EET)

Ar trebui precizat în ştirea aia "marele scriitor SF Arthur C. Clarke", până la urmă cu asta ne-a cucerit admiraţia, cu opera lui SF, deşi nici opera de inventator nu este de neglijat. Fără sateliţii de telecomunicaţii, imaginaţi de el în premieră absolută, ar fi cam greu să contribuim online la o Wikipedie cu serverele în SUA, nu? Dumnezeu să-l odihnească în pace. BlueMonday 20 martie 2008 00:14 (EET)

 Rezolvat Done. --Turbojet 20 martie 2008 00:41 (EET)

A apărut ştirea şi la Wikinews. --placet ^D 22 martie 2008 10:30 (EET)

[modifică] Fişier video

Cunoaşte cineva un program care poate converti fişiere wmv. în ogg., deoarece aş vrea să încarc aşa ceva, iar dacă aş face-o, ce licenţă ar trebui introdusă? (în cazul în care fişilerul este o previzualizare pentru un videoclip muzical sau film--vezi aici). Vă mulţumesc anticipat. - Lucian 19 martie 2008 22:44 (EET)

În cazul fragmentelor videoclipurilor, o licenţă este întotdeaună {{utilizare cinstită}}. Rémîgiù^scrie-mi 20 martie 2008 00:27 (EET)

Mai precis {{audiovideo}}, nu {{utilizare cinstită}}.--Alex:D 20 martie 2008 13:33 (EET)

Pentru codificare, eu unul folosesc pe Linux mencoder combinat cu oggenc, dar nu le-am aplicat decât pe fişiere audio, nu şi video. Mencoder este un tool foarte puternic însă şi pe partea de codificări video cred că poate fi folosit chiar singur.--Andrei^discuţie 20 martie 2008 14:48 (EET)

[modifică] Format:Harta de localizare

Nu ştiu de ce unii se amestecă în unele lucruri de care n-au habar, am refăcut formatul Format:Harta de localizare după cum l-a lăsat Pxi şi acum dacă se salvează paginile oraşelor germane din nou va apare localizarea oraşului din nou pe Harta Germaniei. VEZI: AACHEN sau EUSKIRCHEN pe hartă, celelalte oraşe germane sunt harcea parcea, unii cu aşa numita „românizare” cred că exagerează. OK să românzeze articolele dar lasă Domnule formatele care funcţionează în pace--P-7 ✍ 20 martie 2008 21:18 (EET)

Am luat şi eu câteva articole care includ formatul la întâmplare şi toate pe care le-am testat arată bine. Poate dacă dai un exemplu de articol unde este stricat ne-am putea face o idee mai bună. Sau vorbeai de alte formate? --Gutza _D^D+ 20 martie 2008 21:46 (EET)

Dacă nu puteţi să traduceţi un format şi îl copiaţi de la alta Wikipedia şi îl introduceţi în articole noastre, dvs. este o persoană care ar trebui să le lasă în pace. Dacă formatul netradus lucrează bine, va şi lucra după când să fie tradus. Unica condiţie este de l-a traduce înainte de introducerea în articole. Rémîgiù^scrie-mi 21 martie 2008 02:40 (EET)

[modifică] Utilizatorii blocaţi vor drept la replică

L-am blocat astăzi pe Anittas pentru o săptămână. Mi-a scris supărat pe e-mail că atunci când l-am blocat nu i-am permis să-şi editeze propria pagină de discuţii, aşa cum se întâmplă la en.wiki. MariusM s-a plâns mai demult de acelaşi "abuz". I-am răspuns lui Anittas că în fapt administratorii nu au puterea de a lua o decizie în acest sens nici la ro.wiki şi nici la en.wiki – pur şi simplu la en.wiki îţi poţi edita propria pagină de discuţie atunci când eşti blocat, la ro.wiki nu.

Anittas m-a rugat să deschid o discuţie în sensul modificării comportamentului ro.wiki în aşa fel încât să permitem şi noi astfel de modificări. Personal mi se pare o idee bună: deşi nu am fost blocat niciodată la Wikipedia, am avut ocazia să trec prin experienţe similare pe alte site-uri şi ştiu cât este de frustrant să ţi se interzică şi cel mai elementar drept la replică. Deşi în experienţa mea tendinţa este să spui tâmpenii imediat după ce ai fost blocat, am observat că unii au oricum nevoie de supapa asta independent de blocare, aşa că folosesc mijloace tehnice de a o ocoli numai ca să-şi verse nervii. Măcar în felul ăsta le oferim supapa respectivă în mod "legal", fără să-i forţăm să-şi bată singuri cuie suplimentare în talpă ocolind blocarea.

N.B. În mesajul în care-mi sugera să deschid această discuţie, Anittas a încercat să-mi gâdile orgoliul ca să mă împingă s-o deschid. Sunt păţit cu tot felul de interpretări retroactive ale acţiunilor mele, aşa că vreau să menţionez explicit încă de pe acum că încercarea puerilă a lui Anittas de a mă face să deschid această discuţie din motive altfel decât raţionale nu a avut nicio influenţă asupra faptului că am decis până la urmă să fac această propunere.

Dacă sunteţi şi voi de acord, am să fac demersuri pentru a activa această opţiune. Ce ziceţi? --Gutza _D^D+ 20 martie 2008 22:13 (EET)

Eu am înţeles că blocarea se face pentru protejarea Wikipediei. Faptul că blocatul îşi varsă năduful pe pagina lui de discuţii ajută/protejează cu ceva Wikipedia? IMHO cel mai util pentru toată lumea este chiar pauza impusă prin blocare, exact în stilul proverbului „noaptea e un sfetnic bun”. --Turbojet 20 martie 2008 23:04 (EET)

Justificarea "oficiala" este aceea din titlul sectiunii: aceea de a permite dreptul la replica, pentru a preintampina posibilele abuzuri din partea administratorilor. In cazul blocarilor de 24 de ore sau mai scurte, argumentul asta nu prea tine, dupa cum ai sesizat si tu -- insa la blocari de 48 de ore sau mai lungi (asa cum este, incidental, chiar cazul lui Anittas), incepe sa nu mai tina argumentul tau: cati sfetnici buni avem dreptul sa impunem? --Gutza _D^D+ 20 martie 2008 23:15 (EET)

Mă miră că unii care în alte împrejurări declară enwiki ca model de urmat în cazul ăsta nu vor urmarea modelului enwiki. La enwiki există şi un format care se poate pune pe propria pagină de discuţii prin care ceri revizuirea blocării, atrăgînd atenţia administratorilor să studieze în ce măsură blocarea a fost justificată. Ne trebuie şi nouă un asemenea format, iar administratorii trebuie să urmărească cazurile blocaţilor care se consideră nedreptăţiţi. În plus, protejarea Wikipediei înseamnă protejarea articolelor. Faptul că pe pagina personală a unui utilizator apar diferite prostii nu cred că are vreo importanţă.--MariusM 20 martie 2008 23:25 (EET)

La en:wp sunt mulţi contributori şi mulţi administratori. Toţi sunt relativ anonimi. Aici toată lumea cunoaşte pe toată lumea şi intră în discuţie chestiuni personale, de genul „voi ne trataţi pe noi aşa”. Adică discuţiile vor porni de la premiza de rea-credinţă, s-a mai văzut. Bine, dacă vreţi, nu mă opun, dar IMHO asta va fi doar o ocazie de sâcâială. Să ne pregătim să savurăm aceste discuţii în loc să ne ocupăm de articole :P

Nu mai pot participa la discuţii, trebuie să închid. Noapte bună. --Turbojet 20 martie 2008 23:58 (EET)

Pentru cazurile cînd blocarea a fost abuzivă sau cauzată de o neînţelegere cred că e bine ca cel blocat să se poată justifica. La fel, pentru cazurile cînd explicaţia dată la blocare nu este destul de clară trebuie ca omul să poată cere lămuriri suplimentare. Altfel probabil e foarte frustrant să consideri că ai fost nedreptăţit şi să nu poţi spune nimic. Deci cred că e bine ca utilizatorii blocaţi să-şi poată modifica pagina de discuţii.

Sigur, presupun că în majoritatea cazurilor cei blocaţi vor abuza de libertatea asta pentru a-şi vărsa necazul. Nu ştiu dacă la en.wp softul permite o setare prin care cel blocat să nu-şi mai poată modifica nici pagina de discuţii dacă abuzează de asta. Altfel nu rămîne decît să-i protejăm pagina de discuţii pe o perioadă egală cu restul blocării. — AdiJapan 21 martie 2008 16:27 (EET)

De acord ca un utilizator blocat să-şi poată edita propria pagină de discuţii. – Laurap\ ^mesaj 22 martie 2008 12:33 (EET)

Şi eu sunt de acord. --Alex:D 22 martie 2008 16:02 (EET)

[modifică] inscriptionare bijuterii aur

Imi puteti spune si mie daca aurul se mai marcheaza si prin inscriptionarea implicita a karatului ? de ex. 14K in loc de simbolul 585

Nu, noi nu suntem specialişti; noi creăm o enciclopedie. -- Petru Dimitriu ^{lasă-mi un mesaj} 21 martie 2008 17:58 (EET)

Vă pot spune eu ceva: „585” nu este titlul, ci în fosta URSS (nu ştiu cum e acum) era chiar marca care indica acel titlu. Fiecare serviciu de marcare are propriile sale mărci, care diferă în functie de carataj. Deci, dacă cunoaşteţi mărcile este ca atunci când ar scrie „14K”. Nu ştiu ca vreun serviciu de marcare să folosească marca „14K” sau asemănătoare, dar nici eu nu sunt specialist. Oricum, pot fi şi falsuri, de exemplu se ia veriga unui lanţ marcată legal şi se ataşează la un lanţ fără valoare. Cel mai bine este să aveţi garanţia bijutierului (pe hârtie, semnată).

Vă rugăm frumos ca pe viitor să citiţi ce scrie în această pagină sus, cu roşu. --Turbojet 21 martie 2008 22:02 (EET)

[modifică] Selecţie absolută în IE

Ştie cineva cum se poate face o selecţie absolută (i.e. start,offset) într-o TEXTAREA în mizeria împuţită, scârboasă şi dezgustătoare care există sub numele de Internet Explorer? Îmi cer scuze pentru limbaj dar tocmai am petrecut patru ore de frustrare îngrozitoare în compania acestei mizerii de aplicaţii şi am experimentat cele mai diverse efecte nedorite şi întru totul neaşteptate încercând cele mai diverse strategii pentru a obţine acest rezultat simplu: o amărâtă de selecţie. Dacă aveţi experienţă cu JavaScript dar nu ştiţi despre ce vorbesc vă rog evitaţi cu orice preţ această secţiune -- veţi suferi îngrozitor dacă încercaţi să experimentaţi la rândul vostru. Răspundeţi numai dacă aţi avut nefericita experienţă de a trece prin aceleaşi chinuri şi aţi găsit până la urmă o soluţie. Mulţumesc şi scuze încă o dată privitorilor inocenţi. --Gutza _D^D+ 22 martie 2008 03:44 (EET)

P.S. Caut compatibilitate de la IE 6.x în sus – e posibil ca IE 7.x să se comporte mai rezonabil, însă încă sunt mulţi care folosesc (epitete cenzurate) de IE 6.x, aşa că trebuie să mă plec în faţa realităţii. Am nevoie de această funcţionalitate pentru search/replace. --Gutza _D^D+ 22 martie 2008 03:51 (EET)

P.P.S. Problema este relativ uşor de rezolvat dacă nu este text selectat în TEXTAREA la începutul procedurii (mă rog, simplu în contextul IE) -- dar dacă există deja o selecţie eu unul nu am reuşit să o mai mut la o poziţie predeterminată. --Gutza _D^D+ 22 martie 2008 15:46 (EET)

Cred că până la urmă am găsit o soluţie, o voi testa pe seară. Mare bătaie de joc. --Gutza _D^D+ 22 martie 2008 16:15 (EET)

Am reuşit! AM REUŞIT! AM REUŞIT!!!!unu!! Mi-a luat cinci minute să scriu codul pentru Firefox:

txtarea.selectionStart = startPos;
txtarea.selectionEnd = startPos + offset;

Şi mi-a luat aproape opt ore să scriu codul pentru Internet Explorer:

var realString=txtarea.value.replace(/\r\n/g,"\n");
var re = txtarea.createTextRange();
re.moveStart('character',startPos);
re.moveEnd('character',startPos+offset-realString.length);
re.select();

Toţi programatorii profesionişti din lumea asta ştiu că trebuie să scrie cod – şi mai ales cod care interfaţează public – conform principiului minimei surprize. Cu ocazia acestui experiment nefericit m-am convins că Internet Explorer este scris conform principiului 1 aprilie. --Gutza _D^D+ 23 martie 2008 02:40 (EET)

Îmi cer scuze, ştiu că acum poluez Cafeneaua cu mesaje care deja nu mai prea au legătură cu Wikipedia, dar am înjurat atât de mult la IE încât nu pot să nu-mi vărs oful (luaţi întru totul literal chestia cu înjuratul, nevastă-mea m-a întrebat de vreo trei ori numai în seara asta cu cine vorbesc şi ce s-a întâmplat de sunt aşa de supărat). Ca să vă faceţi o idee cât de incapabili pot să fie indivizii ăştia, iată o mostră memorabilă (via Mishoo, via 0xab.cd) de pe site-ul oficial Microsoft pentru dezvoltatori: conform acelui document, pentru a afla poziţia curentă a cursorului în cadrul unei casete de editare trebuie să introduci mai întâi în textul din acea casetă de editare o tildă (la poziţia curentă a cursorului), iar apoi n-ai decât să afli poziţia primei tilde pe care o întâlneşti în textul din acea casetă de editare ca să afli unde era cursorul. Sunt convins că orice persoană care citeşte asta, indiferent dacă e programator sau nu, sesizează problema: cum mama naibii îmi garanează mie Microsoft că nu era deja o tildă înaintea cursorului? Programatorii sesizează altă problemă: cum să te scarpini atât de absurd cu mâna stângă la urechea dreaptă, când IE ştie oricum unde e cursorul? (În DOM3 poziţia curentă a cursorului se citeşte pur şi simplu folosind proprietatea selectionEnd.) Ar mai fi foarte multe de spus, dar nu vreau să exagerez. --Gutza _D^D+ 23 martie 2008 03:08 (EET)

E un cod proprietar, nu poate fi logic, ar fi prea uşor de făcut reverse engineering pe el :P --Turbojet 23 martie 2008 03:36 (EET)

Mulţumesc pentru suport, apreciez (nu glumesc). Are Linus Torvalds o vorbă care mă amuză tare mult: „Only wimps use tape backup: real men just upload their important stuff on ftp, and let the rest of the world mirror it ;)”. N-am vreun gând să mă compar cu dl. Torvalds, dar ca o mică vanitate vă rog să verificaţi la 1 aprilie viitor [i.e. 2009] lista de rezultate (astăzi nulă) pentru cuvântul gutzify. --Gutza _D^D+ 23 martie 2008 04:52 (EET)

[modifică] o problema: cer/ rog sa stearga contul de utilizator sub numele de ruslan carţa

Ruslan Carţa

Sunteţi un anonim care insistă cu cererea ştergerii paginii Discuţie Utilizator:Ruslan carţa. Presupunînd că acesta este numele dv. care este motivul ştergerii unei pagini care cuprinde doar un mesaj de bun venit? Faptul că apare numele dv. la căutările google? Credeţi că sînteţi singurul Ruslan carţa? Nu înţeleg ce vă deranjează aşa tare. – Laurap\ mesaj 16 martie 2008 20:14 (EET)

[modifică] Raspund, daca e nevoie

- paginile in care a lucrat utilizatorul/utilizatorii sub numele meu sunt legate de niste personaje familiare/cunostinte comune. nu vreau sa fiu confundat cu adevaratul autor, indiferent dacca intentia lui/lor a fost una nobila sau una de a strecura ironii sulfuroase.

- da, faptul ca apare in cautarile google ma deranjeaza.

- da, sunt singurul cu acest nume de pe google (puteti verifica), mai ales in contextul literar din romania sua r. moldova, adica exact contextul in care "prietenii" mi-au folosit numele.

sunt convins ca acum s-au limpezit lucrurile iar rugamintea de a mi se sterge numele din contul de utilizator wikipedia pt motivele enuntate mai sus nu va fi trecuta cu vederea.

   * asteptam de o gramada de vreme sa mi se dea un semn. multumesc adminului care mi-a raspuns.

 Rezolvat. Pagina fusese deja ştearsă, iar acum am blocat şi contul respectiv pe termen nelimitat, întrucât utilizatorul care se presupune că-l foloseşte nu a reacţionat la mesaje. --Gutza _D^D+ 22 martie 2008 17:19 (EET)

multumesc. ruslan

[modifică] Licenţe imagini obiecte artă şi arhitectură

Aş dori să trimit imagini la Wikipedia în legătură cu arhitectura sau obiecte de artă pentru a ilustra un articol la care lucrez în prezent. Imaginile sunt în mare parte provenite de pe site-urile de Internet ale primăriilor, dar şi de pe cele obişnuite. Sub ce licenţe pot trimite imaginile dacă site-urile de unde provin nu au în josul paginii drepturile de autor specificate sau dacă acestea au drepturile de autor specificate(aici mă refer la texte ca de exemplu: Nume firmă/instituţie copyright 199X-2008.All Rights Reserved. sau un alt exemplu ar fi Nume firmă/instituţie copyright 199X-2008. Toate drepturile rezervate. unde "x" este oricare număr de la 0-9)? Ar mai fi ceva, pe imaginile de pe site-urile primăriilor se folosesc aceleaşi licenţe ca şi cele pentru site-urile obişnuite sau este o diferenţă? Ar fi de mare ajutor dacă aţi putea scrie şi formatul licenţei la care vă referiţi, dacă este disponibilă una. Vă mulţumesc pentru răspuns. Cristi215^Discuţie 22 martie 2008 19:09 (EET)

Toate paginile de internet, fie că este specificat acest lucru în josul paginii, fie că nu, sunt protejate de copyright (legea română prevede drepturi de autor implicite). Deci licenţa cea mai potrivită este în acest caz {{utilizare cinstită în|numele articolului}}. Nu abuzaţi totuşi cu imaginile acestea. Prin licenţa de mai sus, ele sunt reproduse aici doar în scopuri ilustrative şi educaţionale. V-aş sugera să căutaţi imagini cu licenţă liberă, ori aici ori pe Commons. --Alex:D 22 martie 2008 19:32 (EET)

Nu ştiu dacă prin licenţa de utilizare cinstită se pot folosi într-un articol oricâte imagini preluate din acelaşi loc. Bănuiesc că se aplică regulile de citare obişnuite, care limitează citarea la 500 de semne şi o imagine. Cred că dacă se doreşte folosirea mai multor imagini, fiecare trebuie să provină din altă parte. Poate mă înşel, şi eu sunt curios cum este corect. --Turbojet 22 martie 2008 20:22 (EET)

Ne putem permite să copiem imagini protejate numai în limita în care acest lucru este justificat. De exemplu, pentru ilustrarea unui articol biografic este justificat să utilizăm o singură fotografie a persoanei respective (excepţiile sînt rarisime). Acea imagine trebuie să aibă o rezoluţie inferioară originalului (dar imaginile luate de pe internet, cu o rezoluţie proastă de la început, le lăsăm aşa). De asemenea, imaginile cu utilizare cinstită se pot pune numai în articolele care se referă direct la subiect; în nici un caz nu se pot pune astfel de imagini în alte pagini, deci nu în pagini de utilizator, portale, formate, casete de navigare etc.

Există în prezent tendinţa de a limita şi mai mult numărul de materiale cu utilizare cinstită. De exemplu la en.wp este descurajată copierea ca utilizare cinstită a fotografiilor persoanelor în viaţă şi ale construcţiilor; cîtă vreme persoanele respective trăiesc şi clădirile stau în picioare li se pot face fotografii, iar în acest fel este încurajată obţinerea de fotografii cu licenţe libere.

Mai multe detalii aveţi în engleză la en:Wikipedia:Non-free content. — AdiJapan 23 martie 2008 17:20 (EET)

[modifică] Cain si Abel

Este ceva daca am sursa de pe un documentar de la televizor?-in articolul Cain ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.120.142.88 (discuţie • contribuţii).

Deşi îmi plac (mă relaxează), eu personal consider documentarele de la TV (NG, Discovery, explorer) producţii artistice (comerciale), care urmăresc ratingul, nu adevărul. Adică le consider surse care nu sunt de încredere. --Turbojet 22 martie 2008 23:46 (EET)

Totuşi, vorbim de informaţii care au trecut printr-o redacţie a unei instituţii specializate, redacţie formată din oameni în general pricepuţi. Tocmai pentru că se urmăreşte ratingul cred că NG, Discovery etc. se străduiesc să nu spună prea multe prostii pe oră (de fapt eu nu i-am prins niciodată spunînd ceva categoric greşit), deci chiar dacă nu au nivelul de încredere al unor reviste de specialitate cred că nu sînt de aruncat.

Problema mare este că documentarele trec iar cine le găseşte citate în articolele noastre nu poate face nimic să le vadă. De aceea nu prea sînt de acord cu menţionarea emisiunilor TV sau radio în articole. Dacă însă aceste posturi de televiziune au aceleaşi informaţii şi pe propriile situri de internet (ca text sau video) atunci este în regulă. — AdiJapan 23 martie 2008 17:29 (EET)

[modifică] Iisus -articol de calitate?

De ce să nu fie articol de calitate?N-ar trebui să-i adaugaţi mai mult?În articolele străine este un articol,nu numai de calitate,ci măcar să aibă mai multe informaţii. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.120.142.88 (discuţie • contribuţii).

Nu e de calitate pentru că nu îndeplineşte criteriile. După cum aţi remarcat, e scurt, nu acoperă subiectul. În plus, n-are bibliografie. Aici fiecare are domeniul său de care se ocupă, aşa că nu prea e cine să completeze articolele la comandă, însă nimic nu vă împiedică să-l completaţi dv., dacă vă pricepeţi şi dispuneţi de surse. --Turbojet 23 martie 2008 00:05 (EET)

[modifică] Apocalipsa

Aş dori să se creeze un artcol despre acest subiect. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.120.142.88 (discuţie • contribuţii).

Vedeţi mai sus. Puteţi face o cerere aici, însă asta nu obligă pe nimeni cu nimic. Şi vă rog să vă semnaţi mesajele cu patru tilde. --Turbojet 23 martie 2008 00:05 (EET)

Vedeţi articolul: Cartea apocalipsei. ^_GEO✍ 23 martie 2008 00:39 (EET)

[modifică] Greşeală la ştiri

În ştirea referitoare la moartea scriitorului Arthur C. Clarke s-a strecurat o greşeală: cauza morţii e un aşa zis atac respiratoriu. Formularea e total eronată, e chiar ridicolă, nu există o astfel de entitate nosologică în medicină, probabil e ceva preluat din vreun ziar. Deci ar trebui corectat. Nu ştiu care a fost diagnosticul decesului dar oricum în terminologia medicală românească nu există nici un diagnostic care să conţină cuvântul atac.

Krokodilu 23 martie 2008 08:36 (EET)

Vă cred, dar eu nu sunt medic. Eu am citat EVZ, aşa facem noi la Wikipedia, citam, cu bune şi cu rele. Daţi clic pe data de „19 martie”, vedeţi articolul original, luaţi legătura cu EVZ şi explicaţi-le eroarea şi imediat ce ei modifică articolul lor modificăm şi noi ştirea. Hai, că glumesc, dar asta e procedura pe Wikipedia. Deci, indicaţi-ne o altă ştire, care foloseşte o terminologie corectă şi modificăm. Dacă doar ne spuneţi cum ar trebui, regretăm, nu putem da curs solicitării dv, fiind obligaţi să cităm surse. Al dv, --Turbojet 23 martie 2008 13:45 (EET)

Cum este cu "atacul": Heart Failure - insuficienţă cardiacă, care în germană a fost anunţat "Herzschlag" iar în franceză "attaque de cœur" de unde şi "atacul" de la EVZ. [16] [17]

He died at 0130 local time (2000 GMT) of respiratory complications and heart failure, according to his aide, Rohan De Silva. [18]

Mai mult la [19]88.192.241.146 23 martie 2008 22:31 (EET)

În principiu vă cred, dovadă că am scos acea informaţie din ştiri, însă căutarea se face aşa. Fiţi atent: primul hit, al doilea, al treilea e un forum (nu e de încredere), al patrulea acesta menţionează şi cardio, dar nu elimină respiratoriu, al cincilea nu specifică direct cauza morţii, dar menţionează problemele respiratorii, însă nu şi cele cardiace, al şaselea nu zice nimic, al şaptelea zice iar respiratoriu. Deci toată „floarea presei” a dat-o-n bară, iar noi, conform politicilor, ar trebui să reflectăm ce spun ei. Vedeţi caraghioslâcul? --Turbojet 24 martie 2008 00:06 (EET)

Luaţi drept surse primare ziarele româneşti când ştirea este «externă» şi abordată de marile agenţii de ştiri (e.g. RTR, AP, AFP, UPI... BBC)?! Nu-i recomandabil. Agenţiile străine au scris despre «heart failure» (pe fundalul sechelelor unei poliomielite), sursa nr. 1 fiind ► «his aide Rohan de Silva». Autorii sintagmei «atacul respiratoriu» se vor fi inspirat din exprimarea, apărută într-una din ştiri, «A close aide said he died after a cardio-respiratory attack». Exprimarea neobişnuită-nepotrivită «atac respiratoriu» a fost cauzată de eliminarea cuvântului sine qua non ► «cardio». Clar că a avut un atac de cord fatal şi complicaţii respiratorii (s-o fi... sufocat). - Feri Goslar 24 martie 2008 01:23 (EET)

Regret dar trebuie să-l contrazic pe Turbojet. Căutarea nu se face AŞA cum zice el [20] ci AŞA [21] şi numai cine caută găseşte. Google nu decide pentru mine, doar îmi sugerează, eu decid ce aleg. Situaţia este limpede, suferea de insuficienţă cardiacă care s-a decompensat şi a murit de insuficienţă cardio-respiratorie. 88.192.241.146 24 martie 2008 02:51 (EET)

Bine, cum doriţi. Însă aici este Wikipedia în limba română şi ideea este să citez o ştire în limba română. Cine vrea ştiri în limba engleză caută cum aţi zis. --Turbojet 24 martie 2008 08:14 (EET)

Să nu ajungem şi la vreun articol despre găina care naşte pui vii, daca ne luăm doar dupa EVZ :-)

Iar cardio-respiratory attack, chiar daca e frecvent folosit în engleză, nu e un termen accceptat de lumea medicală, fiind folosit de ziarişti şi de personalul neavizat. E ambiguu, cu toate că în general desemnează un stop cardio-respirator.

Krokodilu 26 martie 2008 06:59 (EET)

[modifică] propunere despre termenul ciot

Consider că acest termen are numanţă peiorativă - exemplu ciot de lemn. Cred că mai potrivit ar fi cel de fragment. ```` 23 martie 2008 13:48 (EET)

Fragment = bucată, care poate fi şi de la sfârşit. Un ciot trebuie să cuprindă începutul (definiţia), nu o bucată (oarecare), însă să mai vedem şi alte păreri. --Turbojet 23 martie 2008 13:52 (EET)

Vedeţi Wikipedia:Sondaje/Denumirea articolelor foarte scurte --Rad Urs ^Mesaj 23 martie 2008 14:06 (EET)

V-aţi dorit sugestii pentru ciot. Am tras cu ochiul la vecini să vedem ei cum spun. Rezultatul la [22] 88.192.241.146 24 martie 2008 02:37 (EET)

[modifică] Spaţiul de pe prima pagină, destinat articolelor de calitate

IMHO acel spaţiu este deosebit de valoros, este o resursă pentru a populariza cultura românească. Am înţeles că ro:wp este wikipedia în limba română, nu wikipedia românilor, totuşi, modul de interpretare poate fi discutat (prefer această formulare în locul celei de discutabil). Deşi am vrut să amân discuţia, pentru menajarea susceptibilităţilor, acum cred că această discuţie este necesară, deoarece au apărut animozităţi pe tema articolelor din domeniul muzicii.

M-am uitat, chiar mai demult şi pe alte wikipedii. Cam toţi îşi promovează propria lor cultură, nu pe a altora. În domeniul muzical, articolele de calitate pe diverse wikipedii sunt: cele franceze, germane, spaniole, italiene, maghiare, ruseşti.

Comparaţie:

fr wp

• Solfegiu: Harmonie tonale élémentaire - Gamme naturelle - Gamme pythagoricienne - Gammes et tempéraments
• Compozitori: Georg Friedrich Haendel - Wolfgang Amadeus Mozart - Maurice Ravel - Jean-Philippe Rameau - Antonio Vivaldi
• Interpreţi: Billie Holiday - Ahmad Jamal - Michel Sardou - Freddie Mercury - Ozzy Osbourne - Renaud
• Formaţii: Queen - Killing Joke - Pixies - Rage Against the Machine - Toto
• Instrumente: Clarinette - Clavecin - Ukulélé
• Opere: Bohemian Rhapsody- Boléro (Ravel) - Sonate pour piano n 32 (Beethoven)
• Genuri muzicale: Heavy metal (musique)

de wp

• Diverse: bebop head - lockflöte - Brasilianische Musik - Call Off the Search - Drei Chinesen mit dem Kontrabass - Fagott - Fender Rhodes - Fender Stratocaster - Fender Telecaster - Frankfurter Stadtgeläute - Gibson Les Paul - The Girl from Ipanema - Klarinette - Klaviersonate - Motiv - Notation - Orgel - Progressive Rock - Quartenharmonik - Quintenzirkel - Raster-Noton - Rhapsody in Blue - Requiem (Mozart) - 5. Sinfonie (Beethoven) - Strange Fruit - Studentenlied - Stufentheorie (Harmonik) - The Joshua Tree - Tremolo (Gitarre) - Ein Überlebender aus Warschau - Useless - Viola da gamba - Violoncello - Wechselläuten - Woodstock-Festival
• Artişti: Amorphis - Munir Baschir - Giovanni Bottesini - Nicolaus Bruhns - Phil Collins - Deep Purple - Charlie Haden - King Crimson - Orrin Keepnews - Bill Laswell - Alma Mahler-Werfel - Manic Street Preachers - Thelonious Monk - Laura Nyro - Georg Österreich - Charlie Parker - Charley Patton - Pink Floyd - Rammstein - Maurice Ravel - Dmitri Dmitrijewitsch Schostakowitsch - Clara Schumann - Ethel Smyth - Bruce Springsteen - Dieter Süverkrüp - Georg Philipp Telemann - Trio (Band)

ro wp

• Artişti: Christina Aguilera - Kelly Clarkson - Evanescence - Jazz - JoJo - Alicia Keys - Avril Lavigne - Nightwish - Jacques Offenbach - Within Temptation

Consider că aşa cum a fost „dezvoltat” domeniul muzicii este o risipă a acelui spaţiu. Când pe ro:wp exista proiecte ca localitaţile României şi multe altele despre România, acel spaţiu este blocat de traduceri fără utilitate pentru România. O spun pe şleau: consider această orientare greşită, dovadă celelalte wikipedii. Nu sunt împotriva muzicii, Doamne fereşte! dar aş vrea-o dezvoltată şi din alte puncte de vedere, aş vrea să văd un Enescu, un Lipatti, un Herlea, o Maria Tănase, un Zamfir, un nai, corul Ciocârlia, corul Madrigal etc.

Deşi eu mă ocup de domeniul tehnic, care nu este un domeniu naţional, m-am străduit ca in fiecare articol scris de mine să pun şi informaţii specifice României, atâtea câte sunt. Aş sugera ca aceste informaţii să fie puse şi în articolele despre muzică: ce legături a avut artistul/formaţia respectivă cu România, cand a concertat în România etc. Dacă astfel de informaţii nu există, îmi permit să-mi reiterez părerea că orientarea acelui domeniu pe ro:wp este greşită. Părerea mea. --Turbojet 23 martie 2008 14:28 (EET)

Vă promit un Vieru, deşi e pictor. Şi, mai târziu, un proiect dedicat Chişinăului. Iată cum ne putem promova propria cultură; ţin să vă amintesc că cultura românească nu înseamnă numai muzica românească. Salutări din Chişinău, cel mai verde oraş din Europa. Gik ü _{dă semnal} 23 martie 2008 16:18 (EET)

Opinia mea e următoarea: există mai multe articole de calitate despre subiecte naţionale proprii deoarece bibliografia e mai bogată, iar subiectul mai familiar. Imaginaţi-vă un englez să facă articole de calitate despre Barbu Lăutaru, Muzeul Ceasurilor din Ploieşti sau Iele. În altă ordine de idei, mie îmi lipseşte timpul... şi aş avea atâtea de scris! Deocamdată mă concentrez pe un anumit subiect vast şi vreo 2 mai mici. În perspectivă sunt multe de care m-aş putea ocupa: domnitorii români, calculatoare româneşti, Ţara Bârsei, Phoenix... --Alex:D 23 martie 2008 16:58 (EET)

Haha, puişorilor, păi cam asta e felia mea! Într-adevăr, cam pe aici pluteau animozităţile, dar ideea era formulată altcumva. Înţeleg că ne-aţi „prins”, d-le Turbojet, şi-mi pare bine. Tot mi se spune că nu scriu decât cioturi, când în realitate abordez subiecte de muzică pentru care nimeni altcineva din cei cincizeci de mii de utilizatori români nu pare să aibă un punct de vedere (mai exact, cunoştinţe şi surse la îndemână). M-am preocupat de articole precum Liviu Dănceanu, Ionel Fernic, Folclorul muzical românesc, Gheorghe Dima, Listă de compoziţii pe versurile lui Mihai Eminescu‎, Listă de compozitori de muzică uşoară din România‎, Mondial, Sergiu Malagamba, Sfinx, Codex Caioni, Ioan Căianu, Sideral, Costel Busuioc, pentru care am ceva surse (mai multe decât ce se vede deja scris). Mai ar fi Mieluţă Bibescu, Momentul muzical (Kirculescu)‎, Marius Moga, Trio Grigoriu, Dan Andrei Aldea, George Grigoriu, Corneliu Bibi Ionescu, Gion, pentru care însă nu prea sunt surse de găsit. Spuneţi Dvs., pe care din aceste articole să le dezvolt prioritar în viitorul apropiat? Aşa voi face, numai numiţi-le Dvs. (Impy4ever 23 martie 2008 17:59 (EET))

Eu zic să le dezvolţi pe acelea pe care te trage inima şi pentru care ai bibliografia la îndemână, ca să apară. --Turbojet 23 martie 2008 18:53 (EET)

Nu vă cred pe cuvânt. Ia să vedem, ce vă atrage mai mult: un posibil articol de calitate despre Marius Moga sau unul despre Gheorghe Dima? Mieluţă Bibescu sau Codex Caioni? Sideral sau Ioan Căianu? Trio Grigoriu sau Listă de compoziţii pe versurile lui Mihai Eminescu‎? Eu teoretic am toate sursele la îndemână, le am pe toate acasă cu mine. Aşa că atunci când spun „alegeţi”, ştiu ce spun. Nu vreau să mă trezesc că scriu un articol despre un subiect neplăcut comunităţii şi totul să se aleagă cu nişte dezamăgiri. Vă rog, răspundeţi în detaliu. Aştept mai multe răspunsuri, trag linie şi vedem cine e cel mai dorit din ce am propus deja. Toate subiectele prezentate sunt esenţiale pentru muzica românească, garantat, dar unele sunt mai incomode, în vreme ce altele alimentează mai bine „mândria” patriotică. (Impy4ever 23 martie 2008 19:11 (EET))

Bine, dacă mă somezi să aleg, iată: Codex Caioni, Trio Grigoriu, Marius Moga. Trei articole despre trei epoci. Iar apoi Listă de compoziţii pe versurile lui Mihai Eminescu‎ şi celelalte, pe rând. Tu-u eşti fotoge-e-nică-ă şi altele le-am cântat şi eu. La pian. Dacă mă crezi. În stilul domnişoarelor din secolul al XIX-lea. Adică ca un neprofesionist :) --Turbojet 23 martie 2008 19:31 (EET)

[modifică] RfC — rethinking the list of the top ten wikipedias

Please comment on the discussion at m:Top Ten Wikipedias (sorry if I posted on the wrong place). Waldir 23 martie 2008 21:35 (EET)

[modifică] Articole de calitate 2

Rog utilizatorii să participe la dicuţiile de la Discuţie Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate#Recenzie pentru a schimba sistemul de evaluare a articolelor propuse pentru a deveni de calitate. --Rad Urs ^Mesaj 24 martie 2008 17:10 (EET)

[modifică] Articole Wikipedia

Putem copia articole de pe Wikipedia? Le putem posta pe site-ul propriu? Este nevoie de specificarea faptului că sunt luate de pe Wikipedia? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Vali20 (discuţie • contribuţii).

Da, puteţi copia. Da, le puteţi posta pe situl propriu. Nu, nu trebuie să specificaţi că sunt luate de pe Wikipedia, însă trebuie să puneţi linkul spre textul licenţei GFDL, indiferent unde este el (la dv. sau în altă parte). --Turbojet 25 martie 2008 10:06 (EET)

[modifică] Recreere articol egiptul antic

Părerea mea despre prezentul articol legat de Egiptul antic este că acesta ar putea fi refăcut cu ajutorul celui din limba engleză. Aş putea să încep să îl traduc singur, însă cel mai probabil, refacerea articolului este posibil să dureze foarte mult (aceasta însemnând mai exact, mai mult de o lună). Cine doreşte să ma ajute în legătură cu acest articol este binevenit/binevenită --Cristi215^Discuţie 25 martie 2008 15:14 (EET)

Sper că nu veţi înlocui tot articolul actual cu o traducere mot-a-mot a articolului de pe en:wp, ci veţi învăţa despre Egiptul antic, veţi vizita toate wikipediile ale căror limbi le înţelegeţi, veţi face un plan şi veţi selecta materialele de care aveţi nevoie. Veţi consulta şi nişte cărţi în limba română, pe care le veţi recomanda şi altora ca lectură suplimentară. Aşa va fi un câştig pentru toată lumea, în special pentru cei ce lucrează la articol, altfel va fi doar pentru cei ce nu înţeleg limba engleză, căci cei ce o înţeleg pot citi articolul în original. --Turbojet 25 martie 2008 15:59 (EET)

Ştiţi cum? D-le Cristi, eu zic să adăugaţi la articol, potrivind informaţiile deja existente acolo într-o schemă nouă de dezvoltare a subiectului (şi nu ştergând!), a cărei modelare vă aparţine în totalitate (atâta vreme cât atinge tot subiectul – vedeţi că vă înhămaţi la un subiect deosebit de dificil). Pe măsură ce dezvoltaţi articolul, poate mă mai bag şi eu la cultură (scriere, religie, deşi nu ştiu de unde aş scoate timp şi de asta, dar încerc). Încercaţi momentan să faceţi rost de o cronologie cât mai de actualitate a dinastiilor, epocilor şi perioadelor intermediare. Apoi dezvoltaţi cât de sintetic această imensă istorie; în mod normal, foarte multe sub-articole ar trebui să apară (cele pentru care se folosesc Format:Articol principal, Format:Vezi şi şi legături interne). Nu uitaţi, articolul e recomandabil să nu depăşească acel canon de 32KB, care nu e stabilit deloc la voia întâmplării (chiar dacă în sine e o întâmplare, este o coincidenţă foarte utilă puterii contribuitorilor de a sintetiza). Dar cred că o istorie a Egiptului, în puţine date (bineînţeles că în acest articol nu pomenim în mod exhaustiv dinastiile şi cităm doar momentele esenţiale pentru politica, societatea, cultura, economia Egiptului vechi), vă va „mânca” destule zile. Şi nu uitaţi: traducerea de pe alte Wikipedii ar trebui să fie ultima, nu prima soluţie, de propus atunci când nu avem şi nu avem materiale şi surse în casă sau pe Internet (de încredere). Dar nu e cazul, subiectul ales e unul permanent în vogă. Succes! (Impy4ever 25 martie 2008 22:48 (EET))

Vă mulţumesc pentru sfaturi d-le Turbojet la fel şi dumneavoastră d-le impy4ever. Aveţi dreptate în legătură cu traducerea d-le impy4ever, ar trebui să fie ultima sursă, însă nu am alte surse. O să mă apuc de lucru îndată ce termin articolul despre Green Day. În prezent lucrez la foarte multe articole, pot spune că lucrul la acestea este aproape simultan. Cred că aţi văzut şi dumneavoastră articolul despre Arta antică, articol netradus din Wikipedia din engleză sau alte Wikipedii şi scris original pot spune, chiar special pentru Wikipedia din limba română,(este posibil ca cel din varianta în limba română să fie cel mai complet până acum)îndată ce voi termina acest articol voi scrie şi bibliografia, de asemenea articolul despre Arta românească este încă în lucru, şi articolul care a avut multe discuţii legat de Mariah Carey, care îmi cer scuze că nu v-am mulţumit mai devreme pentru corecturile de ortografie semnificative care le-aţi făcut dumneavoastră, d-le Turbojet, şi alţi câţiva utilizatori care aşteaptă să fie corectat, o să îl corectez după cum am precizat când restul articolelor vor fi la care lucrez vor fi terminate, sau cel puţin pe jumătate complete. Articolul despre Genesis, deasemenea trebuie să îl termin o dată, sau dacă doreşte cineva să mă ajute, am propus articolul la secţia aricolelor de dezvoltat în Proiect: Muzica rock, alături de articolul despre Phil Collins. Nu mai vorbesc despre articolele despre Eros Ramazzotti la care am apucat numai o fotografie să adaug în plus, şi articolul despre Dido la care nici nu am reuşit să adaug ceva. Iar este de dezvoltat proiectul despre egiptologie la care nu ştiu dacă voi începe vreodată lucrul, întrucât sunt extrem de multe articole la care lucrez în prezent. Puteţi consulta pagina mea de utilizator dacă doriţi să vedeţi toate articolele la care lucrez. Sper să termin articolul despre Green Day înnainte de a se termina această săptămână, deşi nu sunt sigur, pentru a mă apuca de studierea ediţiilor din diferite limbi ale Wikipediei, deoarece cărţi despre Egiptul Antic nu am, doar despre arta acestuia. Încă o dată ţin să vă mulţumesc pentru sfaturi. --Cristi215^Discuţie 25 martie 2008 23:11 (EET)

O.K., staţi liniştit, panorama articolelor editate simultan e cam ca a Dvs. pentru toţi contribuitorii care au de gând să lase realmente ceva în urma lor :) Felicitări pentru toate eforturile Dvs.! Cât despre Egiptul Antic, cărţile mele de acasă se împart în două categorii (vorbesc de cele de istorie, nu de cultură): cărţi româneşti pre-1989 (în care nu poţi avea suficientă încredere, 1° pentru că, uneori şi fără voia autorului se practicau trucaje prin care te miri care informaţii erau alterate pentru a susţine mai bine ideea că socialismul fusese dintotdeauna aşteptat ca o mântuire – chiar şi acum câţiva ani se învăţau din manualele de istorie lecţii despre răscoale, de parcă erau la fel de însemnate ca războaiele 2° totuşi, sunt surse vechi de 20-30 de ani din nu cea mai bine dotată ţară la momentul respectiv din punct de vedere al actualităţii ştiinţifice) şi cărţi din anii 1990-2000, în limbi străine, dar mai degrabă eseuri decât construite pe bază de scheme, aşa cum şade bine unei sinteze. Aşadar treaba e sucită. Iar dacă luăm în calcul recomandarea prin care primele surse cercetate ar trebui să fie în limba română (la ro.wiki, evident), atunci vă spun că în afară de reeditarea (nu-prea-minunatului) Drimba şi câteva esee desţelenite, nu prea au scos autorii români cărţi solide de istorie antică din 1990 încoace. Iată, prin urmare, o problemă şi un punct de vedere destul de departe de traducerea oarbă de la en.wiki. Iar de când am văzut inepţiile scrise la (en.wiki), traduse şi în română la A, dar corectate de mine, un prieten şi un specialist (vedeţi Discuţie:A), nu prea mai am încrederea cum că cele mai multe materiale de pe en.wiki sunt de obraz. Egiptul Antic e un subiect cu mulţi amatori, prin urmare riscul de a fi scris de amatori (care să prezinte teorii fanteziste, simplificate sau pur şi simplu perimate) e foarte mare. Nu aveţi niciun coleg sau prieten pasionat de egiptologie? Când îmi va permite timpul, voi completa şi eu la articol (deşi, încă o dată: cărţile mele sunt bune pentru adăugat detalii, nu pentru a descrie scheletul problemei). Vom vedea. (Impy4ever 26 martie 2008 00:16 (EET))

Din păcate nu, singurele materiale disponibile sunt fie din varianta din limba engleză sau studierea articolelor de pe alte site-uri de internet. --Cristi215^Discuţie 26 martie 2008 12:35 (EET)

Atunci, începeţi cu articolele, nu cu Wikipedia. Dar şi la aceste articole căutaţi bibliografie, să lăsăm pentru moment eseurile şi părerile. Din păcate, nu pot să vă recomand niciun asemenea site – nu cunosc, iarăşi vă spun, decât resurse de pe Internet vis-à-vis de scrierea hieroglifică. Aici vă pot recomanda, dar nu e primul lucru de făcut în articol. Apoi, veţi mai avea ceva de furcă în ce priveşte variantele unor nume de faraoni şi zei. Engleza are nişte variante, franceza are cu totul altele, iar cele folosite în română se găsesc numai în cărţi. Dacă aveţi îndoieli, cu asta sigur vă pot ajuta, că doar n-o fi trucat nimeni vreun nume, vreodată! (Impy4ever 26 martie 2008 12:57 (EET))

În legătură cu numele faraonilor aveţi mare dreptate, de exemplu încercând să caut o imagine cu faraonul Mikerinos pentru articolul Arta antică la Commons, acesta era intitulat în engleză Menakura, până la urmă am găsit imaginea, dar cu ajutorul unui dicţionar online care îl recomand şi anume Hallo.ro --Cristi215^Discuţie 26 martie 2008 13:09 (EET)

Da, e foarte bun hallo.ro, de la ei am aflat şi de cuvinte telescopate (un concept destul de rar aplicat pe la noi, adeseori aproximat prin „cuvânt compus”, „acronim” sau „abreviere”), de pildă. (Impy4ever 26 martie 2008 13:31 (EET))

Aşa este, dicţionarul este foarte bun, în legătură cu astronomia, pasionat fiind şi de aceasta, nu am lucrat la acest subiect pentru că nu prea am găsit materiale şi nici referinţe pentru a le scrie în articole. --Cristi215^Discuţie 26 martie 2008 14:21 (EET)

[modifică] Articol nou

Doresc sa scriu un articol despre traditiile satului banatean ascest lucru constand in faptul ca vreau sa prezint un anumit sat adica tot ce tine de traditita acelui sat.Se poate sa fac acest lucru sau imi este interzis?

Nu vă interzice absolut nimeni să scrieţi ce articol doriţi, despre orice subiect. V-aş ruga însă să consultaţi mai întâi: Wikipedia:Cum modific o pagină, Ajutor:Cum scriu un articol, Wikipedia:Manual de stil, Wikipedia:Surse de încredere. Spor la lucru! Sebi ^talk 25 martie 2008 16:30 (EET)

[modifică] Euroavia Bucureşti

Salut sunt nou pe wikipedia, am scris un articol despre euroavia bucuresti, o asociatie studenteasca, si am pus o mica descriere si pe un seo portal, si a devenit suspecta de incalcarea drepturilor de autor. Cu cine trebuie sa vorbesc ca sa scot chestia aia de acolo sau cum procedez? eu sunt si administratorul euroavia bucuresti btw...

multumesc. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Rc andrei (discuţie • contribuţii).

Pentru a oferi materialul, vedeţi aici. Însă vă recomand să începeţi prin a pune sursele (secundare) care vorbesc despre Euroavia Bucureşti, că altfel articolul n-are şanse. Şi pe en:wp articolul despre Euroavia are probleme. --Turbojet 26 martie 2008 12:22 (EET)

[modifică] Când arhivăm?

Am amânat de multe ori acest subiect,însă deja Pagina de Discuţii începe pe parcurs ce se adaugă subiecte noi să se încarce greu şi pe viteze de Internet mari(mai exact de 2 Mbps), consider că subiectul despre site-ul turismbanat.ro ar putea fi mutat din arhivă în pagina nouă, nu cred că mai este mult până se va ajunge la 100 de subiecte, nu asta ar fi problema, şi mai exact, că la unii utilizatori cu viteze mici, va dura mult încărăcarea acestei pagini. --Cristi215^Discuţie 26 martie 2008 13:02 (EET)

Se pot arhiva sectiuni mai noi decat cea pe care am marcat-o pentru pastrare, atata timp cat discutiile din jurul lor s-au stins. --Gutza _D^D+ 26 martie 2008 14:41 (EET)

[modifică] Părere articol Green Day

Aş dori să ştiu păreri în legătură cu articolul despre Green Day, dacă acesta are cât de cât o exprimare mai românească, şi dacă acesta, bineînţeles dacă după terminarea sa, în modul de scris/lucru actual, este eligibil pentru un articol de calitate, cei care au propus sau respins articolul despre Mariah Carey să aibă statut de calitate, ştiu mai bine despre ce este vorba, ceilalţi utilizatori care nu au votat, îi sfătuiesc să citească articolul despre Mariah Carey înnainte de a îşi exprima părerea. Vă mulţumesc anticipat. --Cristi215^Discuţie 26 martie 2008 14:30 (EET)

Eu mi-am spus părerea aici. --Turbojet 26 martie 2008 15:10 (EET)

Eu aici Asybaris01 27 martie 2008 12:29 (EET)

[modifică] Madonna

Aş dori sǎ propun articolul Madonna pentru AC, dar m-am gândit cǎ nu are sens sǎ-l propun şi apoi sǎ primesc numai critici. Aşa cǎ...dacǎ aveţi timp şi bunǎvoinţǎ sǎ-l citiţi şi sǎ-mi spuneţi pǎrerea v-aş fi recunoscǎtor. --Alecsdaniel 26 martie 2008 15:00 (EET)

Eu mi-am spus părerea aici. --Turbojet 26 martie 2008 15:12 (EET)

Sǎ înţeleg cǎ votaţi împotriva articolului doar fiindcǎ este despre o personalitate...din altǎ ţarǎ?Alecsdaniel 26 martie 2008 16:44 (EET)

Tocmai mă uitam pe articolul tău, e interesant, părerea mea este că poţi să îl propui, eu îl voi vota. --Cristi215^Discuţie 26 martie 2008 15:18 (EET)

Multumesc pt sprijin!Alecsdaniel 26 martie 2008 16:44 (EET)

Va fi respins, are doar trei referinţe şi nicio bibliogafie. Rémîgiù^scrie-mi 26 martie 2008 15:46 (EET)

Am uitat sǎ menţionez cǎ nu am terminat cu legǎturile roşii şi cu referinţele. Exceptând cele douǎ chestiuni, ce pǎrere aveţi?Alecsdaniel 26 martie 2008 16:18 (EET)

Păi asta e şi problema. S-a început nominalizarea în masă a articolelor neterminate. // Imagine:Moldova Stema.png D _{dă semnal} 26 martie 2008 22:57 (EET)

Bineînţeles că asta e sursa belelei, ni se pare că traducerea unui articol mediocru de la en.wiki e o mândrie pentru ro.wiki. Nu e aşa deloc. Nu vorbesc în momentul ăsta de articolul despre Madonna (deşi se pot observa şi la el tare specifice – fireşte că un neiniţiat nu ştie că „psychedelia” se traduce „artă (muzică, după caz) psihedelică”, iar „electronica” drept „muzică electronică”). Nu, nu mă leg acum de articolul cu Madonna, nici nu l-am citit tot, d-le Alecsdaniel, să nu consideraţi că deja vă iau la trei-păzeşte, cum probabil că am dat impresia altor contribuitori în mai multe rânduri. Eu sper să nu am mare lucru de reproşat acelui articol şi chiar să fie nereprezentativă această discuţie pentru el. Dar în ce priveşte multe alte articole despre formaţii şi cântăreţi străini,... prefer să nu mai adaug nimic. (Impy4ever 26 martie 2008 23:11 (EET))

Nu e vorba dacă sunt cântăreţi străini sau nu, fiecare contribuie cu ce vrea şi cu ce poate. Vorbesc de faptul că mai mulţi utilizatori propun articolul fără să-l mai parcurgă o dată şi să-l isprăvească. Astfel, ne dă mare bătaie de cap celor care evaluează -- suntem nevoiţi să enumerăm toate neajunsurile, iar apoi autorii se supără şi se porneşte cearta... Şi Alecsdaniel, şi în genere toţi ar trebui să ne conducem de principiul: parcurgem articolul la greşeli, apoi nominalizăm. Alecsdaniel, referitor la articol: dacă te ţii de cuvânt şi albăstreşti/referenţiezi articolul, o să iasă o treabă bună. Succes!// Imagine:Moldova Stema.png ü _{dă semnal} 27 martie 2008 00:16 (EET)

[modifică] Ego

cum pot scoate in evidenta faptul ca sunt informatii postate de mine?? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Luiza stanciu (discuţie • contribuţii).

Nu puteţi. --Gutza _D^D+ 26 martie 2008 20:44 (EET)

[modifică] Need help

Îmi poate trauce şi mie cineva în română "diving duck" (asta cred că este raţa scufundătoare dar nu sunt sigur) şi "dabbling duck" (nu am nicio idee ce înseamnă dabble, nici în dicţionar nu îl găsesc)? Mulţumesc anticipat, Petru Dimitriu ^{lasă-mi un mesaj} 26 martie 2008 22:25 (EET)

N-am putut trauce, ci numai traduce. Diving=scufundare (reiese că e raţă scufundătoare; dacă nu mă înşel, pentru acest gen de păsări este o denumire consacrată - cufundac/cufundar - asta dacă nu mă înşel). To dabble = a se juca, a se alinta, a-şi face de cap (raţă jucăuşă?!). De ex. fraza He dabbles in politics se traduce ca El se joacă cu/de-a politica. Cu alte ocazii poţi folosi Google Translate. // Imagine:Moldova Stema.png D _{dă semnal} 26 martie 2008 22:52 (EET)

Thanks. -- Petru Dimitriu ^{lasă-mi un mesaj} 27 martie 2008 17:54 (EET)

[modifică] Verde grăniceresc

Să fie cel din colţ?

Ştie cineva cum arată verdele grăniceresc (anii 50)? Tot încerc să aflu dar n-am găsit nimic. --Alex:D 27 martie 2008 00:06 (EET)

Ai văzut definiţia din DEX '98, publicată la dexonline.ro? „Ţinut grăniceresc = regiune de graniţă a Imperiului Habsburgic, ai cărei locuitori se bucurau de anumite privilegii în schimbul supravegherii şi apărării hotarelor.” Altceva: steagul de care vorbesc eu e ultimul folosit de Austro-Ungaria, înaintea destrămării imperiului – deci până aproape de anii douăzeci, ceea ce nu e la o distanţă prea mare de anii cincizeci de care spui. Adunate, indiciile astea ar putea să sugereze că „verdele grăniceresc” e cel care apare pe steagul „ţinuturilor grănicereşti”. Te ajută cu ceva presupunerea mea? (Impy4ever 28 martie 2008 17:49 (EET))

Eu bănuiesc că se referă la uniforma grănicerilor români din anii 50, deci un verde militar...--Alex:D 28 martie 2008 19:45 (EET)

[modifică] Portal Chişinău

Rămânem umiliţi de tare ce ne întrece wikipedia rusă la acest capitol. Suntem suprapreocupaţi de localităţile României încât aproape că uităm de al doilea stat român - RM. Cine se oferă să mă ajute în crearea Proiect:Chişinău şi Portal:Chişinău? // Imagine:Moldova Stema.png ü _{dă semnal} 27 martie 2008 19:04 (EET)

Reper: Utilizator:Gikü/proiect. // Imagine:Moldova Stema.png ü _{dă semnal} 27 martie 2008 19:11 (EET)

[modifică] A murit George Pruteanu

Cunoscutul lingvist şi om politic George Pruteanu s-a stins din viaţă în urma unui infarct miocardic în seara zilei de joi, 27 martie 2008. Cine are acces la ştirile de pe pagina principală să introducă această ştire. Iată şi o sursă: http://www.romanialibera.ro/a121165/george-pruteanu-a-murit.html . Ştirea a apărut şi pe site-ul AmosNews, care copiază pur şi simplu tot articolul de pe ro.wiki, fără a indica sursa. BlueMonday

Am introdus ştirea şi la Wikiştiri, bazându-mă pe articolul de la ro.wp. Vă rog participaţi şi dumneavoastră la Wikiştiri. --placet ^D 28 martie 2008 15:22 (EET)

I-am contactat pe cei de la Amos News şi au introdus licenţa. Dar vezi şi #Notiţă licenţă. --Gutza _D^D+ 28 martie 2008 16:16 (EET)

[modifică] Doar laude

Vă multumesc pentru acceptarea in lumea voastra. Sunt multe subiecte de interes maxim pentru cine vrea sa citeasc. Pe mine ma intereseaza... pe altii am sǎ-i anunt de existenţa voastra.

Cu respect, cRISTIAN SIMIONESCU

[modifică] Notiţă licenţă

Am scris o notiţă de licenţă pentru materialele copiate de către terţi de la Wikipedia aici: Wikipedia:Notiţă licenţă. Vă rog revizuiţi -- deja am trimis legătura celor de la Amos News (vezi #A murit George Pruteanu), dar e bine să avem o formă pe care s-o acceptăm cu toţii (şi în conformitate cu licenţa, evident). --Gutza _D^D+ 28 martie 2008 15:57 (EET)

[modifică] Traducere

Cum se traduce mai exact: "they have had more top ten hits with original songs than any other girl group since The Supremes, Destiny's Child, and Bananarama"? Alecsdaniel 28 martie 2008 18:45 (EET)

Păi, „numărul pieselor prezente în Top 10 pe care le-au compus depăşea reuşitele altor formaţii de fete de după The Supremes, precum Destiny's Child şi Bananarama”. Dar nu e clar contextul acelui since (adică nu ştiu cine a fost înainte de formaţia de care se vorbeşte – Supremes, Destiny, Bananarama sau doar Supremes?). Oricum, despre ce formaţie e vorba?

Şi dacă tot v-am prins aici, aruncaţi o privire la Discuţie:Madonna şi aplicaţi sfatul dat acolo pentru toate imaginile pe care le-aţi încărcat. E ceva de lucru, dar e obligatoriu! (Impy4ever 28 martie 2008 19:02 (EET))

[modifică] Portal creeare

Am creeat un portal despre Green Day, însă neavând experienţă în creerea de portale, cu toate că am citit informaţiile de pe Wikipedia:Portal, nu au ieşit bine în pagină secţiile, portalul este creeat la pagina Portal:Green Day cine doreşte să mă ajute este binevenit(ă). --Cristi215^Discuţie 28 martie 2008 21:19 (EET)

Nu cred că este potrivit să avem un portal despre un subiect atât de restrâns. În cu totul altă ordine de idei vă recomand să găsiţi o soluţie pentru a vă monitoriza mai atent ortografia şi punctuaţia. --Gutza _D^D+ 28 martie 2008 21:22 (EET)

Verbul „a crea”, rule of thumb: se ia forma omoloagă a părţii de vorbire din familia lui „a lucra” (lucrez, lucrare, lucrând, lucrat, de exemplu), se şterge „lucr-” iniţial (obţinem: -ez, -are, -ând, respectiv -at) şi se adaugă „cre-” în loc (cuvintele căutate sunt: creez, creare, creând, creat). Regula nu are niciun fel de excepţie. Deci „creare” şi nu „creere”. Cât despre portale cu formaţii, d-le Gutza, parcă mai aveam la Nightwish aşa ceva, parcă şi la Evanescence. Văd că, deşi într-adevăr nu prea-şi au rostul, sunt ultimul trend între Wikipediştii sub 16 ani. Oricum, nu cred că au să ne strice.. Am să fac legătura necesară la Portal:Muzică, dacă tot există acum. (Impy4ever 29 martie 2008 00:54 (EET))

A propos de verb, ai perfectă dreptate, vezi şi Elemente problematice ale limbii române. (Scrisesem mai demult şi un articol care trata în particular verbul „a crea” şi care ilustra exact paralela cu „a lucra” dar mi l-a şters AdiJapan, grrr! -- pagina poate fi văzută numai de administratori.) În cazul lui Cristi însă acesta este doar un caz particular (mai sunt probleme şi cu „formată din 3 membrii”, „dar totuşi s-au bucurat”, punctuaţie anapoda, etc).

A propos de portaluri, nu cred că problema este specifică adolescenţilor, cred că noi, veteranii, suntem de vină pentru că nu se înţelege suficient clar ce este acela un portal -- a trebuit să şterg de curând un portal despre o şcoală. Poate dacă am oferi nişte exemple mai concrete în paginile care tratează subiectul portalurilor în paginile de ajutor am avea parte de mai puţine confuzii. --Gutza _D^D+ 29 martie 2008 01:14 (EET)

Îmi cer scuze că am răspuns atât de târziu însă am fost foarte ocupat cu terminarea articolului Arta românească. Este posibil ca acest subiect să fie restrâns, dar cu ajutorul portalurilor se pot mări articolele deja existente sau crea cele inexistente, din câte ştiu eu(vă rog să mă corectaţi dacă nu este aşa), de aceea am creat acest portal, pentru crearea sau dezvoltarea articolelor legate de acest subiect. În legătură cu verbul „a crea” într-adevăr am greşit scrierea ortografică o voi corecta îndată ce voi reîncepe modificarea articolului Green Day. --Cristi215^Discuţie 1 aprilie 2008 00:47 (EEST)

[modifică] Enciclopedia libera

Free = liber / gratuit. Nu s-ar numi mai bine Enciclopedia gratuita? Inteleg ca noi romanii vrem libertate, asa ca hai sa nu-i vorbim numele in desert! Mi se pare o chestie sinistra, o enciclopedie libera, de parca ar fi un bastion atacat in continuu. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Watiki (discuţie • contribuţii).

Vedeţi Wikipedia:Libertate. Poate ar trebui revizuit şi creată o legătură mai proeminentă spre acea pagină – am prevăzut aceste discuţii (care încă apar periodic) din 2004. --Gutza _D^D+ 28 martie 2008 23:16 (EET)

 Rezolvat, am introdus legătură pe pagina principală şi am actualizat textul paginii, atât ca stil cât şi în privinţa conţinutului. --Gutza _D^D+ 28 martie 2008 23:28 (EET)

Este iar o greşeală de traducere, cum mai sînt multe, făcute de cei prea obişnuiţi cu limba engleză. Şi licenţa GNU n-ar trebui să se numească de documentaţie "liberă", ci de documentaţie "gratuită". Prin folosirea cuvîntului corect - "gratuită" - s-ar evita necesitatea trimiterii la diferite pagini explicative, de care mulţi nici nu ştiu că există.--MariusM 29 martie 2008 01:23 (EET)

Dacă tăceaţi filosof rămâneaţi. Nu este o greşeală de traducere, vedeţi pagina la care am făcut referire mai sus. --Gutza _D^D+ 29 martie 2008 01:39 (EET)

Domnule Gutza, este o greşeală din partea ta să schimbi înţelesul cuvintelor în limba română, iar faptul că scrii o pagină Wikipedia explicativă pentru noul înţeles pe care-l decretezi unor cuvinte nu rezolvă problema. Probabil vrei să înfiinţezi dialectul wikipedist al limbii române, în care scriem "liber" în loc de gratuit, dar nu-i problemă, avem pagină explicativă despre ce înţelegem noi prin "liber", scriem "powiat" în loc de "district" (din Polonia), dar avem şi pagină explicativă despre ce înseamnă "powiat", scriem "neerlandeză" deşi majoritatea cititorilor nu ştie ce-i aia, dar noi avem pagină explicativă şi pentru asta. Orice nou-venit pe Wikipedia va putea lesne înţelege un text de aici dînd clic pe cele 3-4 lincuri care îi sînt indicate şi citind paginile explicative de acolo. Se va face astfel şi deosebire între wikipediştii cu experienţă, care deja cunosc jargonul, şi nou veniţi, care trebuie puşi într-o situaţie de inferioritate.--MariusM 29 martie 2008 01:54 (EET)

Am încercat să vă dau o indicaţie discretă în mesajul anterior, dar văd că nu merge – cu dumneavoastră trebuie mers pe tuşe groase ca să pricepeţi: vă aventuraţi într-o dispută pe un teritoriu pe care-l stăpânesc mult mai bine decât dumneavoastră, iar faptul că implicaţi în discuţie subiecte colaterale pe care le avem în dispută nu vă avantajează. Vă repet că greşiţi, sensul chiar este cel de libertate în original. Aici engleza şchiopătează în favoarea românei pentru că ei nu au cuvinte distincte pentru "liber" şi "gratuit" – noi le avem şi e firesc să beneficiem de distincţie. --Gutza _D^D+ 29 martie 2008 02:02 (EET)

Greşit, domnule Marius M.! Aşa am zis şi eu până am văzut treaba şi în alte limbi neoromanice (franceză, spaniolă), dar ideea de documentaţie liberă tocmai vorbeşte despre un bastion expus tuturor pericolelor. Există o filosofie proprie conceptului, care ar fi cu mult îngustată dacă forţăm sensul de „gratuit”. Nu e vorba că ni se oferă servicii şi informaţii în lipsa unei plăţi băneşti, ci că toate conţinuturile sunt supuse voinţei oricărui utilizator de bună-credinţă (în condiţiile în care se recunosc destul de uşor accesele rău-voitoare), nefiind de interes culoarea pielii, înălţimea, culoarea ochilor, frumuseţea, prostia, timiditatea, gradul de supunere la vicii, religia, naţionalitatea sa. Aceasta e libertatea şi aşa pare un concept mai degrabă lăudabil (chiar dacă failibil şi utopic) decât, cum spuneţi, sinistru. (Impy4ever 29 martie 2008 02:05 (EET))

Licenţa GNU de care vorbim, are două caracteristici: e gratuită şi nu e prea liberă, căci sînt diferite condiţii de folosire care restrîng această libertate. Chiar pagina aceea făcută de Gutza care se cheamă Wikipedia:Libertate, explică diferitele limitări ale libertăţii pe care o dă această licenţă. Unele limitări sînt absurde şi inaplicabile la Wikipedia - cum ar fi recunoaşterea autorului, cînd la Wikipedia articolele sînt create de anonimi. N-am înţeles rostul referirilor dv. la culoarea pielii, naţionalitate, religie. Doriţi să sugeraţi ceva ce nu pricep eu? Fiţi mai explicit, Gutza a explicat mai sus că în discuţiile cu mine trebuie mers pe tuşe groase ca să pricep.--MariusM 29 martie 2008 02:33 (EET)

Apropo, d-le Imp4ever, eu n-am spus că ar fi ceva "sinistru" în această discuţie, încercaţi să nu-mi atribuiţi cuvinte pe care nu le-am folosit.--MariusM 29 martie 2008 02:51 (EET)

Aveţi grijă cu virgula aia păcătoasă dintre subiect şi predicat – sunteţi scriitor, nu dă bine (afară de cazul că era o licenţă). --Gutza _D^D+ 29 martie 2008 02:44 (EET)

Gutza, de cîte ori trebuie să ţi se spună că nu trebuie să faci referiri la identităţi reale sau presupuse ale wikipediştilor, cîtă vreme aceştia înşişi n-au făcut referire la ele?--MariusM 29 martie 2008 02:51 (EET)

Îmi cer scuze dacă am greşit, dar ultima dată când am făcut referire la ocupaţia dumneavoastră (în schimbul "domnule fotograf/domnule scriitor") nu aţi obiectat; în plus, sper că realizaţi că Xxxxxx Xxxx nu este ultimul scriitor în viaţă, în aşa fel încât simpla menţiune a profesiei sale să vă identifice cu el. --Gutza _D^D+ 29 martie 2008 03:09 (EET)

[modifică] Earth hour - Ora pământului

„Milioane de persoane din cel puţin 24 de oraşe ale lumii vor stinge electrocasnicele şi lumina sâmbătă, în intervalul 20.00-21.00.[23]”.

Mi s-ar părea frumos să facem şi noi acest lucru şi, implicit, să oprim lucrul la Wikipedia între 8 şi 9 seara (local). Sunteţi de acord? Eventual punem şi un îndemn pe prima pagină?--Alex:D 29 martie 2008 01:08 (EET)

E o idee bună, Alex. „Când stingi un bec, vezi o stea! Încearcă şi tu!” este îndemnul lansat de astronomi cu ocazia acestei zile. Mi se pare chiar o idee bună. Apropo, ruşine tuturor administratorilor! A trecut 27 martie fără să scrieţi nimic despre unirea Basarabiei cu România din 1918. Ruşine încă o dată!--Marius Ştefan 29 martie 2008 11:09 (EET)

Suntem pr drumul cel bun...Niciun administrator nu s-a oferit să ne răspundă. Mai bine stau toţi şi joacă barbut decât să ocupe timpul celora care scriu. Vai şi amar de wp:ro!--Marius Ştefan 29 martie 2008 15:54 (EET)

Dezamăgitor, într-adevăr. --Alex:D 29 martie 2008 16:03 (EET)

Da, ca şi cum am fi un proiect bazat pe voluntariat! --Iulian U. 29 martie 2008 16:20 (EET)

Sau de parcă propunerea însăşi ar fi fost făcută de un administrator, sau (varianta 2 de absurditate) ca şi cum ar fi un proiect la care ar funcţiona o idee aşa de năstruşnică precum cea de „consens tacit”. --Gutza _D^D+ 29 martie 2008 16:26 (EET)

Bine măi Gutză...răspunde şi tu la întrebare! Nu mai tot cobi sau comenta! Intenţia mea a fost ca să am acordul pentru a face aşa ceva, dar d-ta iarăşi ai chef de ceartă. Sunt sătul de tine şi de atitudinea ta modestă faţă de un eveniment mondial.--Marius Ştefan 29 martie 2008 16:30 (EET)

Am pus eu o ştire şi îndemnul lansat de astronomi. Mai mult nu avem ce să facem. Sebi ^talk 29 martie 2008 16:34 (EET)

Iartă-mă Marius, iar am greşit. Uite, îţi dau cu toată inima acordul să-i permiţi lui Alex sau oricărui alt administrator (precum Sebi) să modifice pagina principală şi/sau secţiunea de actualităţi. Dacă mai ai nevoie de acordul meu ca să permiţi şi alte activităţi administrative îţi stau la dispoziţie. --Gutza _D^D+ 29 martie 2008 16:41 (EET)

Am putea pune un îndemn la sistarea activităţii pe Wikipedia între ora 8 şi 9.[24] e un exemplu important. Hai să fim mai speciali, noi românii, măcar o dată între alte Wikipedii. Ce ziceţi?--Marius Ştefan 29 martie 2008 16:49 (EET)

Nu prea are legătură una cu alta. Eu unul chiar doresc să lucrez la Wikipedia în intervalul orar respectiv - firește cu laptop-ul deconectat de la priză :) Just kidding. --Iulian U. 29 martie 2008 16:59 (EET)

Aşa e...Celebra mentalitate de român. Ok, fă ce vrei, dacă asta e decizia ta. Oricum eu voi fi la Maratonul Messier...--Marius Ştefan 29 martie 2008 17:03 (EET)

Marius, îţi dau cuvântul de onoare că am intenţionat să-ţi dau un răspuns frumos în care să analizez onest meritele propunerii tale. Însă până să-l scriu iar ai dat cu bâta-n baltă şi ai devenit agresiv (mesajul tău anterior a fost unicul lipsit de agresivitate din cele cinci pe care le-ai scris în această secţiune). --Gutza _D^D+ 29 martie 2008 17:08 (EET)

Eu să ştii că m-am săturat să fiu fraierul wikipediei, Propun şi eu ceva şi uite...ce se alege? Mă ia Iulian peste picior cu laptop-ul lui, tu spui că i-am răspuns violent. Hai să mă argumentez, nu? Pe Realitatea Tv a fost inivitată reprezentantul WWF în România şi la întrebarea de ce nu avem manifestaţii de amploare în România, a răspuns ceva de genul:"După 50 de ani de lipsuri, ce aţi vrea? Să îi lăsăm să se bucure de ce nu au putut.". Fiind mai mic pe aici, sunt un idealist. Prin asta m-am referit la mentalitate de român, bine? Din nou pentru că sunt mezinul discuţiei sunt luat peste picior. Asta e...--Marius Ştefan 29 martie 2008 17:18 (EET)

P.S.:În afară de Sebi. Mersi Sebi! Eşti singurul care m-a băgat în seamă! Cine se aseamănă se adună!--Marius Ştefan 29 martie 2008 17:22 (EET)

Îmi cer scuze pentru acea glumă, Marius. Nu am vrut să te supăr. --Iulian U. 29 martie 2008 17:29 (EET)

Sunteţi tineri şi nu aţi sesizat vremea când se făcea economie de energie şi nu aveam parte de lumină.Măcar atât să merităm după revoluţie.Nu vă luaţi orbeşte după alţii,ăia chiar consumă în exces,iar noi suntem ţara europeană cu cel mai mic consum energetic pe cap de locuitor (vai de capul nostru...)Hari 29 martie 2008 21:59 (EET)

Aveam 6 sau 7 ani pe-atunci, dar nu am uitat acele zile. Mulţumesc pentru intervenţia Dv. --Iulian U. 29 martie 2008 22:06 (EET)

M-am născut în 1993 deci nu am prins acele vremuri grele, dar conştientizez cât a fost de greu. Într-adevăr aveţi şi dvs. o dreptate, dar asta nu înseamnă că avem dreptul la excese, nu?--Marius Ştefan 29 martie 2008 22:16 (EET)

Excesele sunt dăunătoare întotdeuna (de ex.în alimentaţie,băuturile alcoolice,ritmul de viaţă),dar şi în adoptarea fără echilibru a unor lozinci (vezi unde a dus naţionalismul în exces).Cred că gândim la felHari 29 martie 2008 22:25 (EET)

[modifică] Referitor la formatul Ascultă

Bună ziua, am şi eu o problemă cu formatul referitor la ogg. La ro:wiki, formatul în sine e ajutător, dar foarte inestetic, priviţi aici - Sugababes. După ce este introdus în articol se creează un spaţiu gol şi foarte inestetic. La en:wiki lucrurile nu stau aşa, priviţi aici, la secţiunea "1998-2001: Pop music beginnings and Christina Aguilera", încadrarea în articol este mult mai bună. Se poate ocupa cineva de un format asemănător cu cel de la en?M-aş ocupa eu, dar nu mă pricep. - Lucian 29 martie 2008 11:21 (EET)

Lucian, formatele de care spui există deja şi la noi, personal le-am „tradus” de ceva vreme. Un exemplu destul de sugestiv este fragmentul acesta de cod, pe care l-am citat dintr-un articol.

{{Cutie fragmente audio dreapta|titlu = Fragmente audio:}}
{{multi-ascultă start}}
{{multi-ascultă item
 | fişier = Kirculescu, nicolae - momentul muzical (fragment).ogg
 | titlu = Kirculescu, N. – ''Momentul muzical''
 | descriere = Porţiunea citată reprezintă finalul lucrării, delimitarea fiind făcută la fel ca în cazul genericului pentru emisiunea de televiziune ''Teleenciclopedia''. Interpretare publicată în 2003 (vezi [[Momentul muzical (Kirculescu)#Discografie|discografia]]).
}}
{{multi-ascultă item
 | fişier = Bibescu, mieluta - teleenciclopedia (fragment).ogg
 | titlu = Bibescu, Mieluţă – ''Teleenciclopedia''
 | descriere = Adaptare a secţiunii folosite la genericul emisiunii ''Teleenciclopedia'', în [[Formă muzicală|formă]] de ''[[Formă de chorus|chorus]]'' jazzistic ([[progresie de acorduri]] care se reia în timpul [[Improvizaţie muzicală|improvizaţiei]]; prima şi ultima enunţare a sa reprezintă tema muzicală a piesei).
}}
{{multi-ascultă stop}}
{{Cutie fragmente audio stop}}

În stânga ai codul, în dreapta ai rezultatul. Cred că e suficient de estetic. Exact ăsta e formatul folosit în articolul de limba engleză pe care l-ai citat. Succes! (Impy4ever 29 martie 2008 12:15 (EET))

P.S. Formatul „ascultă” e la fel de auster şi la en.wiki, dat fiind că el stă la baza altor formate audio mai complicate. Dacă nu mă înşel, şi la cele de mai sus. (Impy4ever 29 martie 2008 12:18 (EET))

Mersi mult, nu ştiam de existenţa formatului. - Lucian 29 martie 2008 12:33 (EET)

[modifică] Intrebare

Cine a inventat acul de cusut? Nu am gasit nici un raspuns. Multumesc anticipat, Mihaela

Imposibil de ştiut. Cele mai vechi rămăşiţe datează de acum 40000 de ani, în Rusia. — KlaudiuMihăilă ^Mesaj 30 martie 2008 17:40 (EEST)