Bun liber
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Termenul de bun liber este folosit în economie pentru a descrie un bun economic care nu este rar. Un bun liber este disponibil într-o cantitate oricât de mare, fără costuri de oportunitate pentru societate.
Un bun care este pus la dispoziţie gratis nu este neapărat un bun liber. De exemplu, un magazin poate face cadou clienţilor produse din stoc, pentru o mai bună promovare, însă pentru producerea acelor bunuri a fost necesară folosirea resurselor limitate, iar acel bun economic nu mai poate fi numit bun liber în sens economic.
Există trei tipuri de bunuri libere:
- Resursele care se găsesc în mod abundent în natură, astfel încât oricine poate beneficia de ele. Un astfel de exemplu ar fi aerul pe care îl respirăm.
- Resursele care sunt produse împreună. În acest caz bunul liber este produs secundar al unui produs mult mai valoros. Produse cum ar fi ambalajele sunt adesea considerate bunuri libere.
- Ideile şi munca intelectuală care pot fi folosite gratis sau la un preţ neînsemnat. De exemplu, dacă cineva inventează un aparat nou, mulţi oameni pot să copieze această invenţie, fără ca această resursă să se epuizeze. Wikipedia, ca enciclopedie liberă, poate fi considerată un bun liber. Alte exemple ar putea include programele de calculator şi paginile web.
Legile proprietăţii intelectuale au efectul de a transforma anumite bunuri în bunuri rare. Deşi aceste bunuri sunt bunuri libere (în sens economic), odată ce au fost produse, pretind resurse rare pentru a fi create, cum ar fi forţa de muncă calificată. Astfel, legile proprietăţii intelectuale, cum ar fi copyrightul şi patentele oferă drepturi exclusive creatorilor de astfel de „proprietate intelectuală“, pentru a încuraja resursele ce trebuie alocate în mod adecvat acestor activităţi.
|
|
|---|
|
bun colectiv (bun social) - bun privat - bun comun - bun de tip club - bun public - bun public global - bun contabil bun durabil - bun perisabil |
