Breaza, Braşov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Breaza, Braşov

[[Imagine:{{{imagine}}}|250px]] [[Imagine:{{{stemă}}}|80px|Stemă]] [[Imagine:{{{hartă}}}|180px|Amplasare]]
Amplasare
Judeţ	Braşov
Oraş	[[{{{oraş}}}]]
Oraş	{{{oraş2}}}
Comună	Lisa
Comună	[[Comuna {{{comună2}}}, Braşov|{{{comună2}}}]]
Atestare	[[]]
Populaţie ([[]])
Suprafaţă	{{{suprafaţă}}}
Altitudine	{{{altitudine}}} m n.m.
Cod poştal	507116
Localnici	{{{localnici}}}

Breaza (Braşov) este un sat din judeţul Braşov, Transilvania, România (23 km de Făgăraş). Aparţine administrativ de comuna Lisa.

Cuprins 1 Istoric 2 Note şi referinţe 3 Surse bibliografice 4 Legături externe

[modifică] Istoric

• Pe o înălţime învecinată se află ruinele unei cetăţi atribuită legendarului Negru Vodă. Cercetările arheologice au permis datarea complexului fortificat în secolul al XIII-lea, precizând două faze de construcţie: iniţial au fost ridicate două turnuri circulare, apoi incinta cu ziduri de piatră, cu plan oval (perimetru: 84 m), protejată de valuri de pământ. Fortificatia medievală, situată pe un promontoriu cu o bună poziţie strategică, s-a suprapus peste o aşezare dacică întărită, pe care a distrus-o in cea mai bună parte. Cetăţii dacice îi aparţine un zid de piatră legat cu lut, de 1 m grosime. În fortificaţia medievală au fost incluse blocuri de calcar fasonate, prevăzute cu scobituri, în formă de coadă de rândunică, ce au facut parte din zidurile cetăţii dacice. In interiorul cetăţii au fost găsite fragmente ceramice ce datează din sec. I î.C.- I d.C.

• În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocenţiu Micu-Klein a dispus organizarea unui recensământ (unei conscripţiuni) în Ardeal, la Breaza au fost recenzate 40 de familii. Considerând că o familie era compusă, în medie din 5 persoane, rezultă că în Breaza anului 1733, locuiau circa 200 de persoane. Din acelaşi registru al conscripţiunii, aflăm că în Breaza erau trei preoţi, toţi trei ortodocşi ("non uniti"), şi anume: Popa Bukur (Bucur), Popa Mihaj (Mihai) şi Popa Iuon (Ion). În Breaza exista o biserică ortodoxă. Numele preoţilor, ca şi denumirea localităţii, erau redate cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripţiunii urmau să fie prezentate unei comisii formate din neromâni, în majoritate unguri.^[1]
• În 1765, satul a fost parţial militarizat şi a făcut parte din Compania a IX-a de graniţă a Regimentului I de Graniţă de la Orlat până în 1851, când a fost desfiinţat.

[modifică] Note şi referinţe

1. ^ Augustin Bunea (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728-1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaş [Blaj], pp. 303, 369.

[modifică] Surse bibliografice

• Augustin Bunea (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728-1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaş [Blaj], pp. 303, 369.

[modifică] Legături externe

• ro Cetatea Breaza