Bragă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Braga (boza în limbile slave şi limba turcă) este o băutură răcoritoare, cu gust dulce-acrişor, care se obţine prin fierberea cu apă a meiului măcinat. Este o băutură a turcilor nomazi din Asia Centrală, consemnată începând din secolul X, care mai apoi a ajuns în Anatolia, iar de acolo s-a raspândit, inclusiv în Balcani.

[modifică] Proprietăţi

Braga este tulbure, mucilaginoasă, cu substanţe coloidale în suspensie, datorită conţinutului mare de extract cu substanţe hrănitoare, cu cantităţi foarte mici de alcool şi de produse de fermentaţie acidă. Dacă este preparată corect, în condiţii bune şi depozitată corespunzător, braga poate fi considerata ca o băutură igienică.

Fermentaţia băutirii începe printr-o slabă fermentaţie alcoolică care, în scurt timp, este înlocuită prin fermentaţie acidă de tip lactat, acetic, butiric etc.

Braga este un mediu complex, propriu pentru dezvoltarea diferitelor microorganisme. Cea mai mare parte dintre microorganisme o reprezintă cele din tipul Bacillum Coli şi Sacharomyces, care imprimă o aromă particulară pronunţată. Se mai găsesc cocci, bacili, mucegaiuri de tipul Mucor. Uneori, în bragă se mai adaugă zaharină şi acid salicilic, pentru îndulcire şi asigurarea conservabilităţii.

[modifică] Reţete de preparare

În Moldova, braga se prepară din 2 kg tărâţe de grâu, care se amestecă cu 1 kg mălai, până se obţine un aluat. Toate acestea se amestecă pe lopata de la cuptor şi apoi se pune la foc. După ce se coace, se scoate din cuptor şi se pune la dospit într-un butoi de lemn. Se frământă, se adaugă apă, drojdie şi se lasă apoi timp de 4-5 zile. După ce se scoate din butoi, se strecoară (să nu aibă crupe) şi se pune într-o cană de lut sau de sticlă, în care se adaugă zahăr.

Altă reţetă. Ingrediente: 1 kg cereale (grâu, orz, secară, porumb etc.) în cantităţi egale, 2 kg mălai. Preparare: Cerealele se pun într-un vas cu puţină apă. Vasul se acoperă cu un şervet şi se ţine la loc călduţ spre a grăbi încolţirea. Se scurge bine apa, iar seminţele se pun la uscat pe tăvi de plastic sau pe tăvi emailate. După uscare, se macină prin maşina de tocat carne, maşina de nuci sau râşniţa de cafea. Ceea ce se obţine este malţul. Malţul se amestecă bine cu mălaiul şi se pune într-o oală cu apă care fierbe (nu trebuie să fie o cantitate prea mare de apă, în aşa fel încât să se obţină o pastă consistentă), amestecând continuu, pentru o bună uniformizare. Din această pastă se fac turte cu diametrul de 10-15 cm care se pun pe o tavă la cuptor, la foc iute, până se rumenesc, apoi se scot şi se lasă să se răcească. Se rup bucăţele mici şi se aşează într-un vas (de preferat din lemn, cu cana de scurgere) cu o capacitate de 10-12 litri. Peste turte se toarnă o cantitate de 6 litri apă fiartă. Se lasă 2-3 zile la fermentat, după care braga e gata. Aceleaşi turte se mai pot folosi o dată, punându-se însă apă mai puţină (cca 4-4,5 litri). E recomandat ca la gura de scurgere a vasului să se pună crenguţe, ca să nu se înfunde ieşirea.

Datorită simplităţii preparării, în limba română a intrat expresia "ieftin ca braga".