Bois de Boulogne

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Bois de Boulogne este o pădure situată în cel de-al XVI-lea arondisment al Parisului.

Cuprins 1 Descriere 2 Istorie 3 Galerie de fotografii 4 Articole conexe 5 Note şi referinţe 6 Link-uri externe 7 Surse bibliografice

[modifică] Descriere

Acoperind o suprafaţă de circa 846 hectare, în vestul Parisului, Bois de Boulogne formează unul dintre «plămânii» Capitalei. Este de două ori şi jumătate mai întinsă decât Central Park de la New York, şi de 3,3 ori mai mare decât Hyde Park de la Londra, dar de 5,9 ori mai mică decât Pădurea Soignes de la Bruxelles. Bois de Boulogne ocupă situl vechii păduri Rouvray.

În Bois de Boulogne există multe lacuri şi o sumedenie de poteci. Aici se află şi un hipodrom: Longchamps.^[1]

Grădina serelor de la Auteuil şi-a păsdtrat farmecul pe care îl avea încă din secolul al XIX-lea. Întinsa porţiune cultivată cu flori este înconjurată de azalee, palmieri, precum şi de o mulţime de alte plante verzi ornamentale. clădirea centrală cuprinde un palmariu, precum şi o seră tropicală unde cresc bananieri, papirus, strelitzia uriaşe. În celelalte sere cresc orhidee, begonii, caladium. Expoziţiile de azalee şi de crizanteme au o reputaţie deosebită. Dincolo de grădină, se întinde stadionul Roland-Garros, cunoscut prin «Internaţionalele» de tenis de câmp, care se desfăşoară în lunile mai - iunie. În inima pădurii, putem vizita parcul Bagatelle, cu o suprafaţă de 24 de hectare. De la jumătatea lui martie, până la jumătatea lui aprilie, parcul este înfrumuseţat de plantele bulboase. Jardin de Bagatelle este fermecător în perioada înfloririi trandafirilor (din iunie până în octombrie).^[2] Aici, îndrăgostiţii îşi au locul preferat, de aici expresia "faire la bagatelle". În grădină, se găsesc restaurante de primă clasă, dar nu este potrivit să vă aventuraţi noaptea, pe întuneric, neînsoţit, întrucât crima şi prostituţia, aici, sunt de nestăpânit^[3].

Partea de nord a pădurii este ocupată de o grădină de aclimatizare.^[4] În sud-estul pădurii, se poate vizita grădina serelor de la Auteuil, precum şi Grădina Pré-Catelan. Grădina Pré-Catelan este foarte frumoasă, ca şi teatrul de vară şi Jardin Shakespeare (Grădina Shakespeare). Denumirea grădinii provine de la faptul că aici, grădinarii au încercat să planteze din fiecare fel de plantă despre care vorbea poetul şi dramaturgul englez^[5]în piesele sale. Vara, în Pré-Catelan, se organizează spectacole (concerte şi piese), care au un scenariu deosebit de atrăgător^[6]. Denumirea grădinii Pré-Catelan provinde de la numele unui trubadur din Provenţa, asasinat în timpul lui Filip cel Frumos. Grădina este foarte îngrijită şi înzestrată cu o cafenea-restaurant de lux. Grădina oferă peluze frumoase şi umbrarii plăcute. În centrul grădinii Pré-Catelan se găseşte un fag purpuriu bicentenar, al cărui rămuriş acoperă peste 500m² de gazon.^[7]

[modifică] Istorie

Pe vremea Merovingienilor, în pădurea Rouvre, numită astfel după denumirea arborelui dominant: gorunul, vânătorii urmăreau urşii, cerbii, lupii şi mistreţii, care erau foarte uşor de întâlnit.^[8]

În 1308, tăietorii de lemne din cătunul Menus au făcut un pelerinaj la Notre-Dame de Boulogne-sur-Mer. La întoarcere, cu ajutorul regelui Filip al IV-lea cel Frumos, ei au construit o biserică asemănătoare cu cea pe care au văzut-o pe malul Mării Mânecii şi pe care au denumit-o Notre-Dame-de-Boulogne-le-Petit. Cu timpul, denumirea Boulogne ia locul, cu totul, vechilor denumiri Menus şi Rouvre.^[9]

Mult timp, pădurea a servit bandiţilor de adăpost. De aceea, regele Henric al II-lea a dispus să fie împrejmuită cu un zid străpuns de opt porţi, dintre care, cele mai importante erau Maillot şi Muette.^[10]

În secolul al XVII-lea, Colbert a dispus să fie amenajat un teren de vânătoare. În acelaşi secol, Ludovic al XIV-lea a dispus deschiderea porţilor pădurii pentru publicului. În acest fel, Bois de Boulogne a devenit, puţin câte puţin, un loc de plimbare, dar frecventarea lăsa de dorit, dacă trebuie să credem dictonul din epocă: «Căsătoriile din Bois de Boulogne nu se fac în faţa preotului.»^[11]

Începând cu Regenţa, pădurea a fost adoptată de lumea elegantă. S-au construit edificii somptuoase la Neuilly, la Muette, la Bagatelle....^[12]

La 21 noiembrie 1783, din parcul vechiului castel La Muette, situat în Bois de Boulogne, s-a înălţat, avându-i la bord pe fizicianul Pilâtre de Rozier şi ofiţerul Marchiz d'Arlandes un montgolfier^[13]. După un zbor de 25 de minute, montgolfierul care atinsese altitudinea maximă de 1.000 de metri şi parcursese o distanţă de 9 kilometri, trecând pe deasupra Parisului, s-a aşezat pe Butte aux Cailles^[14], azi Place Veraine, în arondismentul al XIII-lea al Capitalei.

În timpul Revoluţiei, Bois de Boulogne a devenit loc de refugiu al persoanelor urmărite, precum şi al braconierilor... În timpul ocupaţiei engleze şi ruseşti din 1815, armatele acestea au campat în pădure şi au devastat-o. Terenul devastat a fost reîmpădurit cu castani, sicomori^[15], salcâmi, care au luat locul stejarilor^[16]

Împăratul Napoleon al III-lea a cedat oraşului Paris pădurea Boulogne, în 1852, şi a însărcinat municipalitatea pariziană să cheltuiască două milioane de franci, în patru ani, pentru înfrumuseţarea ei. Haussman şi coalboratorii săi au înfăptuit o operă remarcabilă. Vechiul zid împrejmuitor a fost dărâmat, iar pădurea a fost transformată în parc, după modelul Hyde Park din Londra, care fusese admirat de împărat.^[17]

Era locul favorit pentru promenadă al romancierului francez Marcel Proust.

[modifică] Galerie de fotografii

Bois de Boulogne	Édouard Manet: Curse de cai lângă Paris (1864)	Parcul Bagatelle	Rozariul din parcul Bagatelle
Jardin d'Acclimatation ~ Grădina de Aclimatizare	Serele de la Auteuil	Bărci pe lacul din Bois de Boulogne	Cascada Mare
Monument comemorativ al primului zbor uman cu montgolfierul[18](balon cu aer cald)

[modifică] Articole conexe

• Bois de Vincennes
• Boulogne-Billancourt
• Pădurea Fontainebleau
• Parcul Herăstrău

[modifică] Note şi referinţe

1. ^ Guide de Tourisme Michelin. Paris, Paris, 1989, p. 179.
2. ^ Guide de Tourisme Michelin. Paris, Paris, 1989, p. 179.
3. ^ Ghid complet. Franţa, Editura Aquila, Oradea, 2007, p. 129
4. ^ Aclimatizare a plantelor exotice
5. ^ William Shakespeare
6. ^ Ghid complet. Franţa, Editura Aquila, Oradea, 2007, p. 129
7. ^ Guide de Tourisme Michelin. Paris, Paris, 1989, p. 178.
8. ^ Guide de Tourisme Michelin. Paris, Paris, 1989, p. 175.
9. ^ Guide de Tourisme Michelin. Paris, Paris, 1989, p. 175.
10. ^ Guide de Tourisme Michelin. Paris, Paris, 1989, p. 175.
11. ^ Citat din: Guide de Tourisme Michelin. Paris, Paris, 1989, p. 175.
12. ^ Guide de Tourisme Michelin. Paris, Paris, 1989, p. 175.
13. ^ Balon de hârtie umflat cu aer cald
14. ^ Moviliţa Prepeliţelor
15. ^ Acer pseudoplatanus
16. ^ Guide de Tourisme Michelin. Paris, Paris, 1989, p. 175.
17. ^ Guide de Tourisme Michelin. Paris, Paris, 1989, p. 175.
18. ^ La 21 noiembrie 1783, de pe acest amplasament din parcul vechiului castel de La Muette, a pornit mongolfierul condus de fizicianul Pilâtre de Rozier şi ofiţerul Marchiz d'Arlandes. După un zbor de 25 de minute, montgolfierul s-a aşezat pe Butte aux Cailles (Moviliţa Prepeliţelor), încheind astfel primul zbor uman din istorie.

[modifică] Link-uri externe

• fr en Planuri şi vederi din satelit
• fr Bois de Boulogne pe Portalul Parisului

[modifică] Surse bibliografice

Textul acestui articol provine din traducerea şi adaptarea unor fragmente dintr-un articol numit Bois de Boulogne de pe Wikipédia Encyclopédie libre, în limba franceză.

• Guide de Tourisme Michelin. Paris, Paris, 1989. ISBN 2-06-003-521-X
• Ghid complet. Franţa, Editura Aquila, Oradea, 2007. ISBN 978-973-714-129-3