Biserica Sfântul Nicolae din Densuş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica "Sfântul Nicolae" este un lăcaş de cult ortodox din localitatea Densuş, judeţul Hunedoara, una dintre cele mai vechi biserici de rit ortodox din România, construită în secolul XIII. Datorită particularităţilor pe care le prezintă, s-au avansat mai multe ipoteze cu privire la datarea construirii ei, dintre care, cea mai vehiculată este cea care susţine că este un templu roman creştinizat, o biserica paleocreştină construită între secolele IV-VI, fiind şi prima biserică de pe teritoriul Daciei. Din 1991 este pe lista de monumente propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO.[1] Nicolae Iorga a numit biserica "fără pereche în toată românimea".
Biserica Sfântul Nicolae din Densuş a fost ridicată pe ruinele unei construcţii din antichitate (sec.IV). De plan pătrat (cca. 6 x 6 m), naosul este străpuns de un turn în jurul căruia se află un spaţiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin. Spre est se afla o adâncă absidă semicirculară, atât la interior cât şi la exterior, având pe latura sudică un diaconicon de mari dimensiuni. Acoperişul întregii construcţii este din plăci de piatră. Încăperi anexe au fost adăugate pe latura sudica în sec. XIV-XV. Construita din pietre romane fasonate aduse din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa din apropiere, biserica are o înfăţişare ciudată, care nu ascunde însă amprentele stilistice ale romanicului târziu. Valoroasele fragmente de pictură murala, datând din 1443, opera unei echipe de maeştri în frunte cu Ştefan, unul din primii zugravi români cunoscuţi, vădesc strânse legături stilistice cu picturile de epocă din Ţara Românească.
[modifică] Imagini
 |
 |
 |
 |
 Sf Treime. |
