Bezdead, Dâmboviţa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Bezdead


[[Imagine:{{{imagine}}}\|240px\|{{{descriere}}}]]
{{{descriere}}}
[[Imagine:\|80px\|Stemă]]	[[Imagine:\|180px\|Amplasare]]

Judeţ

Dâmboviţa

Zonă metropolitană

[[{{{zona_metropolitana}}}]]

Atestare

1572

Primar

Eugen Duca, PUR, din 2004

Suprafaţă

km²

Populaţie ([[|]])

5.023

Densitate

foarte mică loc./km²

Altitudine

{{{altitudine}}} m n.m.

Amplasare

45N 28E

Sate

Bezdead, Broşteni, Costişata, Măgura, Tunari, Valea Morii

Cod poştal

{{{cod-poştal}}}

Sit web

ro [http:/ http://bezdead1.hi5.com]

{{{note}}}

Bezdead este o localitate în judeţul Dâmboviţa, Muntenia, România.

[modifică] Localizare şi distanţe

Bezdead este în N-E judeţului Dâmboviţa la graniţa cu Prahova, la egală distanţă (15 km) între Valea Ialomiţei şi Valea Prahovei. Bezdeadul se află la 45*8" N (egal cu Lyon, Milano, Montreal) şi 25*30" E (egal cu Helsinki).

Pucioasa se află la 10 km pe şosea de centrul Bezdeadului, Sinaia şi Târgovişte la 30 km, Bucureştiul şi Braşovul la 120. Vf Omu la 40 km, Marea Neagră la 320.km. Distanţele sunt mărite din cauza ocolurilor făcute de şosea printre dealuri, spre exemplu Sinaia se află la 30 km pe şosea, dar la 15 km în linie dreaptă peste dealul Talea. Dacă vrei să ieşi din Bezdead în orice direcţie trebuie să urci un deal. Şoseaua asfaltată duce la Pucioasa peste dealul Muşa, spre N ajungi la Breaza peste dealul Costişata (drum forestier pe care se poate merge cu maşina majoritatea anului), spre V la Buciumeni peste dealul Buciumenilor (drum asfaltat în 2007 până în vârful dealului, drum forestier abrupt în rest, practicabil pentru autoturisme, riscant pentru alte vehicule), spre E se ajunge în satul Ursei pe un drum de pământ abrupt şi desfundat, practicabil doar cu căruţa).

[modifică] Relief şi climă

Dealul Bisericeasca, valea Bârzii

Bezdeadul este situat în o depresiune perfect închisă, dominată de dealurile din jur. Altitudinea zonei construite este între 450 m şi 700 m, dealurile din jur sunt mai înalte, 1020 m vârful Malău, 917 m vârful Măgurii. Dealurile sunt predominant pe bază de şisturi, zona fiind un fund de mare geologic (strat sedimentar). Una din atracţiile zonei este un versant vertical numit "Malul de răsună" (din cauza ecoului pe care îl produce), menţionat de Vlahuţă în România Pitorească.

Apropierea de Carpaţi face ca Bezdeadul să fie mai rece ca media României. Ce mai rece lună, ianuarie, are temperatura media de circa -5 grade, cea mai caldă, iulie, de circa 25 grade. Cea mai mare temperatură a fost înregistrată în iulie 2000, 40 de grade, cea mai scăzută în ianuarie 1976, -20. De la 1 mai la 1 octombrie vremea este caldă. Prima zăpadă vine, în general, la mijlocul lui noiembrie, ultima lui martie. Precipitaţiile sunt similare cu media României, 864 mm medie anuală. Vânturi sunt puţine datorită reliefului de deal. Pârâul Bizdidel are de obicei un debit foarte mic (se poate trece pe bolovani), dar se transformă în viitură deseori după ploi.

[modifică] Flora şi fauna

Flora e tipică Subcarpaţilor. Satul arată vara ca o grădină enormă, fiind acoperit total de verdeaţă. Păduri de fag, arin şi mesteacăn predomină înconjurând satul din toate părţile. Livezile de pruni ocupă majoritatea zonelor neimpadurite. Iepuri, lupi şi chiar urşi sunt prezenţi în zona satului. Ciobanii si chiar locuitorii raportează constant întâlniri cu urşi: în 2001 un copil a fost atacat de un urs în partea de jos a satului (la Napoleon) duminica la amiază când se pregătea să meargă la biserică.

[modifică] Istorie

Prima atestare este din 22 octombrie 1572 şi apare în condica unei mânăstiri locale. Satul este menţionat ca fiind de "moşneni", adică de ţărani liberi neaserviţi vreunui boier sau vreunei mânăstiri. Numele satului este de origine slavă, bez=fără, deadea=bătrâni, adică satul fără bătrâni. Se presupune că satul a fost fondat în jur de 1200 de familii tinere în căutare de teren, de aici denumirea. În România mai există un singur sat numit asemănător, Bezded în comuna Garbou, judeţul Sălaj.

[modifică] Populaţie

Populaţia comunei este de 5500 oameni (2006). Comuna Bezdead este compusă din patru sate: Măgura, Bezdead, Râmata, Costişata. Măgura a fost o comună independentă, fiind anexată în anii 50 la Bezdead. Satul Bezdead este centrul de importanţă, aici găsindu-se primăria, casa de cultură, cea mai importantă, poşta, etc. Râmata şi Costişata sunt sate mai puţin dezvoltate nebenefiicind de un drum asfaltat încă. Circa 5 procente din suprafaţa comunei este acoperită de edificii şi zone aferente, restul este zonă de livezi, grădini şi păduri. Satul urmează cursul pârâului Bizdidel, afluent al râului Ialomiţa, având o lunginme de 12 km de la nord la sud. Majoritatea gospodăriilor se găseşte la Strada Principală care este paralelă cu râul (Gârla). Perpendicular pe strada Principală sunt străzi mai mici, uliţe, care urmează cursul afluenţilor pârâului Bizdidel. Cele mai importante uliţe sunt Valea Bărzii, Valea Leurzii, Valea lui Coman, Valea Morii, Coporod etc.

Populaţia se află în scădere datorită plecării tinerilor spre oraşe şi spre Spania şi Italia. Tendinţa este mai puţin pronunţată ca în sate similare din România şi din regiune. Revenirea bezdedenilor plecaţi şi venirea orăşenilor care îşi fac case de vacanţă la Bezdead diminuează depopularea. Bucureşti şi Târgovişte sunt zonele de provenienţă a majorităţii populaţiei temporare.

[modifică] Economie

Zootehnia este ocupaţia predominantă, se cresc oi, vaci, porci şi păsări pentru consum propriu. Bezdedenii sunt ciobani renumiţi fiind găsiţi cu turme în Bucegi. "Ciobănia" este o meserie respectată şi foarte veche. Dănilă Alecu sau Titi lu' Banu, oameni implicaţi în ciobănie, au fost şi sunt printre cei mai cunoscuţi şi înstăriţi bezdedeni. De asemenea se cultivă pentru consum propriu porumb, cartofi, varză, fasole, etc. Se lucrează în general fără mijloace mecanizate.

Pomicultura este practicată de aproape toată lumea, se produc în special mere şi prune. IAS-ul din Buciumeni care se întindea şi în Bezdead producea recolte impresionante de mere însă a fost dezafectat după 1989. Economia este practic una de subzistenţă, la Bezdead nu se produce mai nimic pentru a fi valorificat în afara satului. Bezdead nu vinde nimic pe piaţa regională sau mai departe. Exploatarea lemnului, a fructelor de pădure, pomicultura, zootehnia şi în special turismul rural sunt activităţi care ar putea face din Bezdead o comună cu o economie considerabilă.

[modifică] Infrastructură

Bezdeadul are 3 grădiniţe, 3 şcoli 1-8, 2 case de cultură, 2 dispensare, un cabinet dentar, 4 magazine moderne, trei biserici si una in constructie etc.

http://bezdead1.hi5.com