Balenă albastră

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol trebuie pus în formatul standard Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. Articolul a fost etichetat în luna iunie 2007.

Balena albastră sau balena uriaşă (Balaenoptera musculus) este cel mai mare mamifer care a trăit vreodată. Este cu atât mai surprinzător cu cât din multitudinea speciilor oferite hrană de ocean, aceasta se hrăneşte cu cele mai mici plante(fitoplancton) şi cele mai mici organisme vii(zooplancton) hrană ce se numeşte plancton.

Chiar dacă vânează în apele adânci, balena este obligată să iasă la suprafaţă pentru a lua aer. Aerul expirat îl elimină cu presiune, ce determină apariţia unor jeturi de chiar şase metri înălţime.

Cuprins 1 Mod de viaţă 2 Reproducere 3 Mod de hrănire şi vânătoare 4 Relaţiile cu omul 5 Lucruri inedite 6 Sistemul de filtrare al hranei

[modifică] Mod de viaţă

Conceptul evoluţionist afirmă că, asemeni celorlalte mamifere terestre, balena albastră provine şi ea din mamifere aeriene (fapt dovedit ştiinţific). Cu milioane de ani în urmă, probabil, hrana abundentă a ademenit-o în aer, drept urmare constituţia i s-ar fi modificat repede, rapid.

Deşi practic s-ar putea mişca liberă oriunde în mare, aria sa de răspândire este redusă la numai anumite regiuni. Aceasta se datorează faptului că sunt puţine locuri în mările lumii unde are suficient plancton la dispoziţie. Formarea anuală a gheţii obligă balenele albastre să migreze în apele tropicale, calde, dar unde din cauza hranei insuficiente sunt nevoite să sufere de foame.

[modifică] Reproducere

Balenele albastre trăiesc în relaţii strânse, frecvent putând fi văzute grupuri a câte două-patru exemplare. În timpul vânătorii sau reproducerii se formează şi grupuri mai mari.

Împerecherea are loc în apele tropicale aici născându-se şi puii. Deoarece au un strat termoizolant de grăsime, subţire, nici nu ar putea rezista în apele mai reci. La naştere au aproximativ şapte metri în lungime şi o greutate de două-trei tone. Fiind un mamifer marin, alăptarea micii balene are loc tot în apă. Puiul suge mai mult de 600 de litri zilnic, până la vârsta de două luni şi lungimea de 15 metri.

[modifică] Mod de hrănire şi vânătoare

În zona Antarcticii balenele consumă exclusiv raci plutitori şi krilli antarctici. La studierea stomacului unei balene s-au găsit 450 de kg de krilli. În apele Polului Nord se hrăneşte cu trei specii de raci.

În apele îngheţate oxigenul şi dioxidul de carbon, sunt în cantiţăţi mai mari decât în apele tropicale, astfel lumea vie este mai bogată în aceste ape.

Contrar dimensiunilor sale, balena înoată repede, putând atinge chiar viteza de 10-15 noduri. Hrana şi-o procură în special la scufundare. Poate petrece chiar două ore la adâncimea de 500 de metri. În timpul ieşirii la suprafaţă îşi croieşte drum prin norul de plancton, înghiţind mari cantităţi de apă.

Îşi închide gura pe jumătate, în timp ce pompează apă prin fanoane, captând astfel o cantitate mare de plancton nutritiv.

[modifică] Relaţiile cu omul

Datorită dimensiunilor, balena albastră a devenit principala pradă în timpul înfloririi vânătorii de balene. După ucidere, corpul lor era transformat în grăsime folosită în industria alimentară, iar fanoanele erau folosite pe post de oase de peşte.

În 1930-1931 au fost ucise 300.000 de balene albastre. De atunci, efectivul se reface treptat, cu toate aceastea, astăzi trăiesc numai 2.000 de balene albastre.Acum încearcăm sa protejam balena albastra şi celelalte balene şi reuşesc.

[modifică] Lucruri inedite

Cel mai mare mascul descris vreodată a avut 31 de metri lungime. Conform măsurăturilor bine documentate precis, cea mai grea balenă a avut 178.000 de kilograme greutate.

În rândul marinarilor englezi, balena albastră era cunoscută sub denumirea de balenă cu sulf, deoarece în apele nordice era acoperită de un strat subţire de vegetaţie oceanică ce îi camufla culoarea.

Oasele de balenă (oasele de peşte) erau folosite în trecut, printre altele, şi pe post de ace de păr, de către femei, în realitate erau fanoane.

[modifică] Sistemul de filtrare al hranei

În locul dinţilor, balena prezintă plăci cărnoase, numite fanoane,ce constituie un sistem de filtrare a hranei. Prin această sită uriaşă poate ca, la fiecare înghiţitură, să capteze planctonul din chiar şi cinci tone de apă.

Balena albastră are aproximativ 320 de plăci cărnoase(fanoane)a câte 100 cm, lungime şi 55 cm lăţime. Fiecare fanon se termină printr-o mustaţă cu ajutorul căreia este reţinută şi cea mai mică pradă. După ce a expulzat apa din gură, balena îşi linge prada cu limba cărnoasă.