Apelul de pe 18 iunie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Apelul din 18 iunie a fost un discurs faimos al generalului Charles de Gaulle, conducătorul Forţelor Franceze Libere, din 1940. Se consideră că Apelul a pus bazele organizării Rezistenţei Franceze împotriva ocupaţiei Germaniei Naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
De Gaulle s-a adresat poporului francez din Londra, după înfrângerea Franţei. El a declarat că războiul nu s-a terminat pentru Franţa şi, în consecinţă, cerea organizarea luptei de rezistenţă. Acest discurs este considerat ca fiind unul dintre cele mai importante din istoria Franţei.
În ciuda reputaţiei de declanşator al Rezistenţei şi al punerii pietrei de temelie a Franţei Libere, istoricii au demonstrat că doar un număr mic de francezi au ascultat discursul. Discursul lui de Gaulle din 22 iunie 1940, ţinut - de asemenea - la BBC, a fost ascultat de mult mai mulţi oameni.[1]
 |
Acest articol despre un subiect istoric este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea sa. |
[modifică] Note
[modifică] Bibliografie
- David Schoenbrun & E.P.Dutton (1980). Soldiers of the Night: The Story of the French Resistance. New York.
