Alexandru Cornea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
|
Alexandru Cornea a fost Domnitor al Moldovei (1540-1541). Fiul lui Bogdan al III-lea, Alexandru Cornea a fost inaltat in rangurile boieresti ajungand hatman in prima domnie a lui Petru Rareş. După uciderea lui Ştefan Lăcustă, în decembrie 1540, boierii l-au ales domn. Apoi boierii au impus domnului să reintregeasca tara cu sabia in mana. Fara sa mai adaste mult Alexandru Cornea ataca Cetatea Albă, Chilia si Tighina, planuind chiar sa asedieze cetatea Oceakov. Faptele lui de vitejie au umplut lumea. Solul polon, nobilul Teczynski ce sosise la Suceava ii transmitea domnitorului bucuria regelui de a avea un vecin atat de viteaz. Pe langa vitejie, domnitorul avea si intelepciune, trimitand soli la Ferdinand Habsburgul si la Carol Quintul. Domnitorul era in stare sa inchine tara in schimbul a 100.000 de pedestrasi si 40.000 de calareti. Domnitorul avea de gand sa ii azvarle pe turci din Europa. Tratativele s-au soldat cu un esec din motive necunoscute. Probabil Ferdinand nu a inteles solia, ori s-a temut de Soliman Magnificul. In schimb, otomanii s-au ingrijorat de cutezanta lui Cornea si ca sa regleze conturile cu domnitorul moldovean au dat domnia lui Petru Rareş, precum si oaste ca sa cucereasca tronul. Confruntarea a avut loc la Galaţi unde, parasit de boieri, Alexandru Cornea a fost infrant de unchiul sau. Pe 23 februarie 1541, Alexandru Cornea a fost decapitat iar la 11 martie au cazut si capetele boierilor tradatori.
| Predecesor: Ştefan Lăcustă |
Domnitor al Moldovei 1540 - 1541 |
Succesor: Petru Rareş |
