Alekto

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol trebuie pus în formatul standard Puteţi contribui la îmbunătăţirea conţinutului şi a formei sale.

Tonul acestui articol sau al acestei secţiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteţi contribui la îmbunătăţirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuţie.

Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

Acest articol pare să conţină cercetare originală Dacă articolul nu poate fi rescris conform politicii Wikipedia, atunci trebuie şters.

În mitologia greacă, spiritul răzbunării sângeroase s-a întrupat. dar răzbunarea nu este asumată de bărbaţi, ci de femei care prigonesc fără milă ucigaşii. Erau numite erinii (nemiloasele), iar iniţial fuseseră întrupări ale sufletelor celor ucişi care căutau răzbunare. De-a lungul timpului, ele au luat înfăţişări tot mai înfricoşătoare în imaginaţia popoarelor. Au fost trei personaje: Tisifone, "cea care răzbună omorul", Alekto, "cea care nu-ţi dă pace" şi Megaira, "invidioasa". Ele locuiau în Hades, împărăţia celor morţi, de unde veneau pentru a-şi chinui victimele. Purtau veşminte lungi sau îmbrăcăminte de vânătoare. Aveau aripi, pentru a fi sigure că nu le scapă nicio victimă, în păr li se încolăceau şerpi, iar în mâini aveau torţe şi bice. Romanii le numeau furii. În mitologia greacă, Medeea este fiica unui rege, pricepută în vrăjitorie şi însetată de răzbunare.