Albină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Albină

Albină europeană

Clasificare ştiinţifică

Regn:	Animalia
Încrengătură:	Arthropoda
Subîncrengătură:	Hexapoda
Clasă:	Insecta
Ordin:	Hymenoptera
Subordin:	Apocrita
Suprafamilie:	Apoidea

Familii

Andrenidae
Apidae
Colletidae
Halictidae
Megachilidae
Melittidae
Stenotritidae

Albinele sunt insecte zburătoare, clasificate în cadrul superfamiliei Apoidea din cadrul subordinului Apocrita, care mai conţine viespile şi furnicile, cu care albinele sunt foarte înrudite. Se pot întâlni pe toate continentele, cu excepţia Antarcticii; numărul speciilor cunoscute este de aproximativ 20.000 dar probabil foarte multe aşteaptă încă să fie descoperite.

Albinele sunt adaptate la hrănirea cu nectar şi polen, primul ca sursă de energie (din cauza conţinutului de zaharuri), al doilea ca sursă de proteine (folosit mai mult la hrănirea larvelor). Nectarul este obţinut din florile plantelor melifere cu ajutorul trompei. Albinele au antene compuse (aproape la toate speciile) din douăsprezece segmente la femele şi treisprezece la masculi. De asemenea au câte două perechi de aripi (perechea anterioară fiind mai mare). Unele caste pot avea aripi mai mici (nefuncţionale), dar nici o specie nu este lipsită de aripi.

[modifică] Introducere

Morfologia albinei lucrătoare

Multe specii de albine sunt puţin cunoscute. Cea mai mică albină este cea pitică (Trigona minima) cu lungimea de circa 2.1 mm (5/64"). Cea mai mare albină din lume este Megachile pluto, care poate atinge lungimea de 39 mm (1.5"). Tipurile cel mai comune de albine din emisfera nordică sunt speciile de Halictidae, sau albinele atrase de transpiraţie, nişte albine mici care adesea sunt considerate în mod greşit viespi sau muşte.

Cea mai cunoscută specie de albine este albina europeană (Apis mellifera). Îngrijirea albinelor din această specie poartă numele de apicultură sau stupărit.