Aktionsgruppe Banat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Aktionsgruppe Banat (română Grupul de Acţiune Banat) a fost gruparea tinerilor autori contestatari de limbă germană din Timişoara care a existat între anii 1972 şi 1975. Denumirea oficială sub care a funcţionat era Cenaclul Universitas al Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara ^[1].

Din acest grup au făcut parte:

William Totok declara într-un interviu, în august 2002, că Aktionsgruppe Banat s-a constituit în anul 1972 ca o grupare a unor tineri autori care, în mod programatic, încercau să creeze o literatură neconvenţională, angajată în sensul adevărat al cuvântului, axată pe o perspectivă declarat social-critică, opusă unui estetism elitarist, apolitic şi distanţat faţă de realitatea imediată. Ideologia grupului era tributară scrierilor stângii nedogmatice occidentale, iar textele literare urmau o linie comună, oarecum unitară, inspirată atât din laconismul dialectic al lui Bertolt Brecht, cât şi din experimentele avangardiste ale "Grupului Vienez" sau a poeziei muzicii rock. Atitudinea politică a grupului nu a fost una principial anti-comunistă, ci doar critică faţă de socialismul real-existent. ^[2].

În toamna lui 1975, Wagner, Totok şi Ortinau, împreună cu susţinătorul lor cel mai activ, criticul Gerhardt Csejka, sunt arestati şi interogaţi cu privire la programul şi la presupusele intenţii „conspiraţioniste“ ale grupului. La scurt timp, Totok a fost reţinut din nou şi închis opt luni de zile. La ieşirea sa din închisoare, la sfârşitul lunii iunie 1976, grupul nu mai exista ca atare.

Iată ce relatează Gerhardt Csejka cu privire la acţiunea securităţii:

În octombrie 1975, la o întâlnire a grupului de la Timişoara, Totok i-a invitat pe toţi la casa sa părintească din Comloşu Mare. În timp ce grupul se deplasa spre Comloşu Mare, pe la zece seara, înainte de a intra în Jimbolia, o patrulă de miliţieni i-a oprit şi i-a legitimat. Au fost lăsaţi să plece, dar după ce au trecut de Jimbolia au fost opriţi din nou, inclusuv cu un foc de trasor în aer. Au fost cu toţii daţi jos din maşini şi urcaţi într-o dubă, cu care au fost duşi la Sânnicolau Mare, unde au fost ţinuţi toată noaptea cu faţa spre perete, fără a avea voie să vorbească. Dimineaţa au fost duşi la Jimbolia şi au fost întrebaţi de ce au vrut să treacă graniţa. De aici au fost duşi la Timişoara, la sediul Securităţii.

Au fost percheziţionaţi la pielea goală,li s-au luat curerelele şi şireturile. Au fost despărţiţi, câte doi într-o celulă. Au fost duşi la Procuratură, unde au fost ţinuţi o săptămână, fiind interogaţi în fiecare zi. tema interogatoriilor s-a schimbat. De la tentativa de trecere ilegală a frontierei s-a trecut la interogatorii despre literatură, despre textele publicate. La interogatirii, Csejka le-a spus că ei au înteles greşit mesajele şi că, de fapt, membrii grupului erau neo-marxişti, ceea ce eara adevărat.

După o săptămână, li s-a dat drumul, dar au continuat presiunile asupra lor, inclusiv ascultarea telefoanelor.^[3].

Rând pe rând, membrii grupului au părăsit România, din cauza climatului de presiune şi a cenzurii la care erau supuşi. Werner Kremm este singurul membru al Grupului care a rămas în ţară.

Herta Müller, Horst Samson, Roland Kirsch, Helmuth Frauendorfer şi Werner Söllner, care sunt adesea citaţi în legătură cu Grupul de acţiune, nu au fost, de fapt, membri ai acestui grup. Ei au activat în cenaclul Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara, cenaclul "Adam Müller-Guttenbrunn" (Literaturkreis), care a funcţionat în Timişoara între 1968 şi 1989, cenaclu în care mulţi membri proveneau din fostul "Aktionsgruppe Banat".

[modifică] Bibliografie

William Totok: Die Zwänge der Erinnerung. Aufzeichnungen aus Rumänien, Hamburg, 1988
William Totok: Constrângerea memoriei. Însemnări, documente, amintiri, Iaşi, 2001
Ernest Wichner (ed.): Ein Pronomen ist verhaftet worden. Die frühen Jahre in Rumänien. Texte der Aktionsgruppe Banat, Frankfurt am Main, 1992[1]
Diana Schuster: Die Banater Autorengruppe: Selbstdarstellung und Rezeption in Rumänien und in Deutschland, Konstanz, 2004
Anneli Ute Gabanyi: Partei und Literatur in Rumänien seit 1945, München, 1975
Olivia Spiridon: Untersuchungen zur rumäniendeutschen Erzählliteratur der Nachkriegszeit, Oldenburg, 2002