Agheu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
|
Agheu sau Ageu este un personaj biblic, unul dintre cei 12 profeţi minori; este primul dintre aşa-zişii „profeţi ai reconstrucţiei”. Urmat de Zaharia şi de Malahia.
Scurtele selecţii ale cărţii sunt datate între lunile august-decembrie 520 î.e.c..
Despre Agheu se ştie puţin.
În 538 î.e.c., Edictul de eliberare dat de Cirus le-a permis evreilor să se întoarcă în patria lor. Aici însă au găsit numai ruine. În acelaşi timp în Persia (din 529 în 520 î.e.c.) au izbucnit violente dezordini care s-au încheiat numai odată cu venirea lui Darie (Darius).
Tema dominantă a cărţii este reconstruirea Templului.
În cap.1, versetele 1-15, este îndemnul adresat lui Zorobabel şi lui Iosia (respectiv guvernatorului Iudeei şi Marelui Preot).
În 2,1-9 se găseşte un anunţ escatologic de mântuire: este prezisă viitoarea glorie a Templului.
În 2,10-19 este promisiunea de prosperitate agricolă.
În 2,20-23 e prezentă o vădită aşteptare escatologică legată de persoana lui Zorobabel. Agheu este susţinătorul neobosit al necesităţii reconstruirii Templului, unde se poate avea binecuvântarea Domnului şi este oferită posibilitatea de a rămâne în fidelitate faţă de Alianţa, pe care YHWH n-a renegat-o niciodată. Agheu este „sentinelea” care prospectează exigenţele coerenţei: om de neclintită credinţă.
[modifică] Bibliografie
Bernini G., Aggeo, Zaccaria, Malachia, Roma 1974.
Schwantes M., Aggeo, Roma 1987.
