Adunarea Constituantă Rusă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Adunarea Constituantă Rusă ("Всероссийское Учредительное Собрание, Vserossiiskoe Ucireditelnoe Sobranie) a fost primul corp constituţional reprezentativ democratic ales în Rusia după revoluţia din februarie 1917. Alegerile democratice au desemnat componenţa unei adunări constituante ale cărei lucrări s+au deschis pe 25 octombrie 1917.
Guvernul provizoriu era menit să deţină puterea numai până avea să se decidă o formă permanentă de guvernare prin grija Adunării Constituante. Politica Guvernului Provizoriu de a lăsa aşa de multe probleme nerezolvate în grija viitorului proces democratic i-a subminat autoritatea şi i-a slăbit voinţa de a rămâne la putere în faţa competiţiei cu bolşevicii.
În octombrie 1917 , (noiembrie - stil nou), bolşevicii au pus la cale o lovitură de stat - cunoscută sub numele de Revoluţia din Octombrie, acţiune dusă la îndeplinire de Comitetul Militar al Sovietului din Petrograd. Comuniştii au permis desfăşurarea alegerilor dar nu au acceptat ca autoritatea supremă a Adunării Constituante să decidă vreo formă alternativă de guvernare la acea a sovietelor.
La alegerile pentru Adunarea Constituantă, (primele alegeri complet libere şi democratice din istoria Rusiei), Vladimir Ilici Lenin şi bolşevicii conduşi de el au primit doar 25% din voturi, în vreme ce Partidul Socialist Revoluţionar a primit peste 40% dintre sufragii. Gărzile Roşii bolşevice au năvălit în sala de şedinţe a Adunării la sfârşitul primei sesiuni şi i-au arestat pe participanţi, răsturnând rezultatele alegerilor.
