Adrian Hoajă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Adrian Hoajă, cunoscut şi sub pseudonimul Alexandru Basarab,[1] (n. 5 septembrie 1950, Bucureşti) este un poet, textier şi jurnalist român. Autorul mai multor volume de versuri, Hoajă este cunoscut şi pentru implicarea de-a lungul anilor şaptezeci în calitate de textier pentru muzicieni rock din România. A semnat versurile binecunoscutului album „Zalmoxe” şi pe cele ale piesei „Om bun”, ambele pe muzica formaţiei Sfinx. În 1981, la plecarea din ţară a lui Dan Andrei Aldea (liderul Sfinx în anii şaptezeci – momentul a adus inactivitatea formaţiei pentru câţiva ani), poetul a renunţat la ocupaţia de textier, argumentând că nu se va mai găsi altcineva cu care să colaboreze la nivelul atins alături de formaţia Sfinx.
Tot în aceeaşi perioadă, Hoajă s-a angajat ca redactor al revistei de cultură „Magazin”; va scrie aici până la finele anilor nouăzeci. Între subiectele predilecte ale articolelor sale, un loc important îl ocupă culturile Antichităţii; va scrie un număr de articole referitoare la universul geto-dacilor.
Cuprins |
[modifică] Studii
Adrian Hoajă a urmat Liceul teoretic „Dr. Petru Groza” (secţia real) din Bucureşti (actualul Colegiu Naţional de Informatică „Tudor Vianu”). La absolvirea liceului, părinţii săi doreau să se înscrie la Universitatea Politehnica din Bucureşti, însă tânărul s-a pregătit în secret pentru admiterea la Facultatea de Filologie din Universitatea Bucureşti, unde a reuşit să intre în acelaşi an. În continuare, Hoajă a participat de-a lungul anilor la diverse cursuri postuniversitare.
[modifică] «Zalmoxe»
Proiectul „Zalmoxe” a început în primăvara lui 1975; munca de documentare (luând în considerare dificultatea subiectului, ce ridică probleme specialiştilor chiar şi în ziua de astăzi) şi alegerea tematicii au fost încheiate până în toamna aceluiaşi an.[2] Textul poemului, scris de Hoajă sub pseudonimul Alexandru Basarab, a fost în repetate rânduri cenzurat; totuşi, cu un număr minim de modificări impuse versurilor originale, discul obţine permisiunea de a fi publicat în 1978.
Poemul urmăreşte un fir al vieţii lui Zalmoxis, imaginat pornind de la textele autorilor Greciei şi Romei antice, încorporând şi elemente preluate din miturile Orientului Antic.[2] Principala acuză formulată de cenzori la adresa textului era aceea de misticism, fiind scoase în evidenţă potenţialele aluzii la viaţa lui Iisus din Nazaret (legate de tabloul naşterii lui Zalmoxis, de retragerea sa pentru meditaţie în peştera din muntele sfânt Kogaion – asemănată cu postul de patruzeci de zile pe care l-a ţinut Iisus în deşert înainte de-a începe să predice ş.a.m.d.).
Multe dintre momentele concepute iniţial au fost abandonate din pricina neacceptului casei de discuri „Electrecord” de a publica lucrarea pe suport dublu LP.[2] Dintre momentele incluse pe discul Sfinx, mai cunoscute sunt „Mierea” şi „Epilog”.
[modifică] Viaţa personală
Poetul s-a căsătorit cu Mihaela Hoajă în 1978; aceasta îndeplineşte rolul de şefă a partidei de vioara a doua în cadrul Orchestrei Naţionale Radio.[3] Mihaela Hoajă este cunoscută şi pentru implicarea la realizarea discului „Tainicul vârtej” (1986), al proiectului Florian din Transilvania, condus de Mircea Florian.[4] Mihaela şi Adrian Hoajă au o fiică, Livia (n. 1987), cântăreaţă şi chitaristă, fostă componentă a formaţiei gothic metal Tiarra[5] şi membră actuală în grupul post-punk Howling Saints.[6] În 2003, poetul s-a recăsătorit cu Adriana Hoajă.
[modifică] Bibliografie
- Ionescu, Doru (2005). Timpul chitarelor electrice. Jurnal de călătorie în arhiva TVR, ediţia 1, Editura Humanitas Educational, Bucureşti. ISBN 973-689-063-5
[modifică] Referinţe
- ^ Ionescu, pag. 153
- ^ a b c Ionescu, pag. 150
- ^ Componenţa Orchestrei Naţionale Radio, prezentată pe site-ul Societăţii Române de Radiodifuziune
- ^ Plămădeală, Mihai. Recenzia discului „Tainicul vârtej”, pe site-ul muzicisifaze.com (11 februarie 2003)
- ^ Prezentarea formaţiei Tiarra pe site-ul Encyclopaedia Metallum
- ^ Prezentarea formaţiei Howling Saints pe site-ul MySpace (accesat în 19 aprilie 2008)
| SFINX | |
| Personal | |
|---|---|
| Membri marcanţi | Octav Zemlicka • Corneliu „Bibi” Ionescu • Idu Barbu • Dan Andrei Aldea • Marian Toroimac • Mişu Cernea • Dan Bădulescu • Nicolae Enache • Sorin Chifiriuc • Doru Apreotesei |
| Alţi membri | Cristian Valica • Petre Iordache • Sergiu Zagardan • Adrian Ivaniţchi • Toni Niculescu • Silviu Hera • Ion Cristian „Călare” • Doru Donciu • Edwin Surin • Mircea Romcescu • Crina Mardare • Zoia Alecu • Florin Ochescu • Mihai Coman • Adrian Ordean • Cristi Rus • Doru Căplescu |
| Solişti şi invitaţi | Cornel „Muzicuţă” Ionescu • Mira Moreno • Gil Dobrică • Dida Drăgan • Laurenţiu Cazan |
| Textieri | Virgil Carianopol • Petre Gott • Cristiana M. Ioan • Alexandru Basarab (Adrian Hoajă) • Diana Turconi • Alexandru Andrieş • Marian Odangiu |
| Echipa tehnică | Fredi Negrescu • Sandu Grosu • Iulia Cristea • Aurel Mihailopol • Alexandru Andrieş |
| Discografie | |
| Discuri single | Şir de cocori–Languir me fais • Focuri vii–'49-'50 |
| Discuri EP | Coborîse primăvara–Ziua ta–Fiii soarelui–Peste vârfuri • Din nou acasă–Zmeul–Fetele albine |
| Albume | Lume albă • Zalmoxe • Sfinx (Albumul albastru) |
| Alte apariţii | Glas de păduri–Trepte de lumină (cu Dida Drăgan) • Formaţii rock 4 (compilaţie) • Zece arici înamoraţi–Noi nu ne temem (Aldea solo) • Club A (compilaţie live) • Club A – The Best Of (compilaţie) |
| Alte subiecte | |
| Piese needitate • Videografie • Bibsynthesizer • Sfinx Experience | |
| Categorie | |
