Adâncata, Suceava
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
||||||||
Judeţ | Suceava | |||||||
Zonă metropolitană | [[{{{zona_metropolitana}}}]] | |||||||
Atestare | ||||||||
Primar | Filip Dorel, , din [[|]] | |||||||
Suprafaţă | km² | |||||||
Populaţie (2007) | 7.745 | |||||||
Densitate | loc./km² | |||||||
Altitudine | {{{altitudine}}} m n.m. | |||||||
Amplasare | ||||||||
Sate | Adâncata, Călugăreni, Feteşti | |||||||
Cod poştal | 727005 | |||||||
Sit web | ro [ ] | |||||||
{{{note}}} |
---|
Adâncata este o localitate în judeţul Suceava, Moldova, România
Comuna Adâncata are în componenţă 3 sate: Adâncata (reşedinţă de comună), Călugăreni şi Feteşti.
Teritoriul comunei Adâncata se află situată din punct de vedere fizico-geografic în partea sud-estică a Masivului deluros al Dragomirnei, subunitate naturală a podişului Sucevei.
Cuprins |
[modifică] Vecinii
- Nord: Comuna Zvoriştea
- Vest: Comuna Mitocu Dragomirnei
- Sud-Vest: Municipiul Suceava
- Sud: Comuna Salcea
- Sud-Est: Comuna Dumbrăveni
- Est: Comuna Hănţeşti
[modifică] Date biogeografice
[modifică] Relief
Geomorfologia actuală pe teritoriul comunei Adâncata este rezultatul unei evoluţii subaeriene îndelungate, marcate de acţiunea diferenţiată ca intensitate şi în timp a proceselor modelatoare, nota aparte dând-o alcătuirea litologică şi structural.
[modifică] Clima
Prin poziţia sa în latitudine teritoriul comunei Adâncata se situează în condiţiile climatului temperat cu un continentalism moderat care se reflectă în distribuţia temperaturii şi precipitaţiilor.
[modifică] Flora şi fauna
Se întălnesc păduri de foioase, preponderente ştejarul, fagul în amestec cu arţarul, cireş, tei. Această pădure este alcătuită din specii ca mierea ursului, firuţa de pădure, rogozul, urzica. Discontinuu apar şi arbuşti ca alunul, cornul, socul.
Fauna terestră are numeroşi reprezentanţi ca urmare a prezenţei suprafeţelor forestiere ce constituie adăpost: mistreţ, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetaţia de ierburi de hârciog, şoarecele de câmp.
Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, piţigoi, gaiţă, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia.
Apele Siretului constituie mediu de viaţă al unui număr mare de specii de peşti: crapul, mreana, caras, bibanul, ştiuca.
[modifică] Obiective turistice
- Biserica de lemn „Sf. Dumitru”. Are un plan dreptunghiular cu absida altarului poligonală şi decroşată (elemente tipice la bisericile de lemn). In secolele XVIII-XIX modificari succesive, prin adăugarea a două pridvoare.
Adâncata | Arbore | Baia | Bălăceana | Bălcăuţi | Berchişeşti | Bilca | Bogdăneşti | Boroaia | Bosanci | Botoşana | Breaza | Brodina | Buneşti | Burla | Cacica | Calafindeşti | Capu Câmpului | Cârlibaba | Ciocăneşti | Ciprian Porumbescu | Comăneşti | Cornu Luncii | Coşna | Crucea | Dărmăneşti | Dolheşti | Dorna-Arini | Dorna Candrenilor | Dorneşti | Drăgoieşti | Drăguşeni | Dumbrăveni | Fântâna Mare | Fântânele | Forăşti | Frătăuţii Noi | Frătăuţii Vechi | Frumosu | Fundu Moldovei | Gălăneşti | Grămeşti | Grăniceşti | Hănţeşti | Hârtop | Horodnic de Jos | Horodnic de Sus | Horodniceni | Iacobeni | Iaslovăţ | Ilişeşti | Ipoteşti | Izvoarele Sucevei | Mălini | Mănăstirea Humorului | Marginea | Mitocu Dragomirnei | Moara | Moldova-Suliţa | Moldoviţa | Muşeniţa | Ostra | Păltinoasa | Panaci | Pârteştii de Jos | Pătrăuţi | Poiana Stampei | Poieni-Solca | Pojorâta | Preuteşti | Putna | Rădăşeni | Râşca | Sadova | Satu Mare | Siminicea | Slatina | Straja | Stroieşti | Stulpicani | Suceviţa | Şaru Dornei | Şcheia | Şerbăuţi | Todireşti | Udeşti | Ulma | Vadu Moldovei | Valea Moldovei | Vama | Vatra Moldoviţei | Vereşti | Vicovu de Jos | Voitinel | Volovăţ | Vultureşti | Zamostea | Zvoriştea