Ciad
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jumhuriyat Tashad République du Tchad Republica Ciad |
|
Deviză: Unitate - Muncă - Progres (Franceză: Unité - Travail - Progrès) |
|
Imn naţional: La Tchadienne | |
Capitală | N'Djamena 12°06′ N 15°02′ E |
Oraş principal | N'Djamena |
Limba oficială | limba franceză, limba arabă |
Sistem politic | democraţie parlamentară |
- Preşedinte | Idriss Déby |
- Prim ministru | Delwa Kassiré Koumakoye |
Independenţă | 11 august 1960 |
Suprafaţă | |
- Total | 1 284 000 km² km² (locul al 21-lea) |
- Apa (%) | 1.9 |
Populaţie | |
- {{{an}}} | 10 146 000 locuitori loc. (82) |
- Densitate | 7/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}) |
PIB | {{{PIB_PPC_an}}} |
- Total | $$12 835 milioane (128º) |
- Per capita | $$1 555 |
Monedă | franc CFA |
Fus orar | UTC + 1 |
Zi naţională | {{{Zi-naţională}}} |
Domeniu Internet | .td |
Prefix telefonic | +235 |
Vecini : Libia(N)
Sudan(E)
Republica Central Africana(S)
Niger(V)
Ciad (araba: تشاد / Tašād, franceza Tchad) sau Republica Ciad este o ţară situată în centrul Africii. Capitala Ciadului este oraşul N'Djamena.
Datorita distantei mari fata de ocean si climatului preponderent desertic este deseori numita „Inima moarta a Africii”. Ciadul este divizat in 3 mari regiuni: una desertica in zona de nord, o regiune Sahel arida in centru si o zona fertila in sudul tarii. Lacul Ciad, dupa care a fost denumita tara, este cea mai mare intindere de apa din tara si a doua ca marime din Africa. Cel mai inalt punct este Emi Koussi(in Sahara). Ciad adaposteste peste 200 de grupuri etnice si lingvistice diferite. Islamul este cea mai practicata religie.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Istoria Ciadului demonstreaza prin gravurile de pe stranci si prin desenele rupestre ca inaintea extinderii Saharei, in urma cu 7.000 de ani, aici locuiau populatii preistorice. Drumurile de caravane care ajungeau in Africa, venind dinspre Marea Mediterana si de-a lungul Saharei, incepand din sec al XI-lea, au dus la intemeierea, in jurul lacului Ciad, a numeroase regate. Acestea au fost intr-o continua dezvoltare, pana cand puterile coloniale europene au manifestat interes fata de zonele din interiorul Africii. Francezii au fost primii care au patruns pe teritoriul Ciadului de azi, transformandu-l in colonia lor, inca din anul 1900. Franta cucereste teritoriul in 1920 si il incorporeaza ca parte a Africii Ecuatoriale Franceze. Colonistii au privit tara initial ca o sursa neimportanta de mana de lucru, deoarece muncitorii erau necalificati. In 1929 porneste o productie importanta de bumbac. Erau putini care se ocupau de administratia coloniei si doar sudul tarii era condus corespunzator. Sistemul educational a suferit mult din aceasta cauza. Ciadul isi castiga independenta in 1960, sub conducerea lui François Tombalbaye, care devine primul presedinte al tarii. Datorita politicii sale radicale, musulmanii pornesc in 1965 un razboi civil. In 1975 este omorat, dar razboiul continua pana in 1979 cand rebelii cuceresc capitala si pun capat dominatiei celor din sud. Cu toate acestea comandantii rebelilor au continuat sa lupte unii impotriva altora pana cand Hissène Habré si-a invins adversarii. A fost expulzat din tara in 1990 de catre generalul sau, Idriss Déby. Ciadienii au adoptat o noua constitutie prin referendum si in 1996 Déby a castigat cu usurinta alegerile, devenind presedinte. A castigat si un al doilea mandat, in 2001. In 2003 a inceput expoatarea petroliere in tara, ceea ce a adus speranta ca in tara va fi pace si prosperitate. In mod contrar, in tara a inceput un nou razboi civil. Presedintele a modificat constitutia, schimband legea prin care conducaorul avea doar 2 mandate posibile, si in 2006 a castigat cel de al treilea mandat.
[modifică] Politică
[modifică] Diviziuni administrative
[modifică] Geografie
[modifică] Economie
În ciuda resurselor naturale remarcabile ale ţării, economia Ciadului este una dintre cele mai sărace ale lumii. Ciadul este a 5-a cea mai saraca tara din lume, iar nivelul de trai al populaţiei printre cele mai scăzute. Printre factorii generali care determină această situaţie extrem de precară, se pot enumera: izolarea geografică a ţării, infrastructura aproape inexistentă şi situaţia politică extrem de instabilă din ultimele decenii care au urmat independenţei Ciadului(1960). In 1987 Ciad avea doar 30 km de drum asfaltat. Au fost aprobate noi proiecte si s-a ajuns la 550 km de drum asfaltat in 2004. Drumurile sunt deseori impracticabile pentru mai multe luni din an.
Deoarece nu are retea proprie de cai ferate, Ciadul depinde de reteaua Cameruneza. Exista doar un singur aeroport, in capitala. Reteaua de telecomunicatii este simpla si costisitoare, cu servicii telefonice oferite de compania nationala SotelTchad. Cu doar 14 000 de linii telefonie fixe Ciadul are printre cele mai scazute „densitati” de telefonie din lume. Sectorul energetic al tarii a suferit mult din cauza STEE(societatea de apa si energie electrica a Ciadului), care produce energie pentru 15% din populatia capitalei si pentru doar 1.5% din totalul populatiei tarii. Majoritatea locuitorilor Ciadului ard lemne si resturi animale pentru energie. Doar 48% din populatia oraselor au acces la apa potabila si doar 2% la unitati sanitare. Statia nationala de televiziune TeleChad transmite doar in capitata. Sunt 13 statii private de radio, iar ziarele sunt limitate in cantitate datorita saraciei si costurilor mari de transport. Cu toate ca libertatea exprimarii este aparata de constitutie, guvernul a interzis in mod regulat acest drept si la sfarsitul lui 2006 s-au semnalat unele acte de cenzurare a mass-mediei.
Tradiţional economia Ciadului se bazează pe agricultură, peste 85% din populaţia de astăzi fiind ocupată în acest sector economic. Principalele produse agricole sunt bumbacul, guma arabică, sorgul, trestia de zahăr şi tutunul. Animalele crescute frecvent sunt bovine, caprine, ovine şi cameline. O timidă producţie de ţiţei a debutat la sfârşitul anului 2002.
[modifică] Demografie şi vegetaţie
In 2005 Ciadul avea o populatie de aproximativ 10,146,100 de oameni, dintre care 25% locuiau in mediu urban. Populatia tarii este tanara, aproape 50% din locuitori avand sub 15 ani. Speranta de viata este de 47,2 ani. Un sondaj facut in 2003 arata ca 54% din locuitorii Ciadului erau musulmani, 20% romano-catolici, 14% protestanti, 10% animisti si 3% atei. In fiecare an frontul intertropical traverseaza Ciadul de la sud la nord, aducand un sezon umed ce dureaza din Mai pana in Octombrie, si din Iunie pana in Octombrie in Sahel. In regiunea Saharei precipitatiile anuale sunt sub 50 milimetri(regiunea Borkou din Ciad este cea mai arida regiune a Saharei). In zona centrala se afla centura Sahel, unde precipitatiile sunt de 300-600 mm/an; vegetatia din aceasta zona e reprezentata de tufisuri dese. In zona Sudaneza din sudul tarii precipitatiile anuale sunt de 900 mm. Ierburile inalte din aceasta zona reprezinta un loc favorabil pentru pasari, reptile si mamifere mari. Raurile principale din Ciad: Chari si Logone(vin din SE si se varsa in Lacul Ciad).
[modifică] Cultură
Africa de Sud · Algeria · Angola · Benin · Botswana · Burkina Faso · Burundi · Camerun · Capul Verde · Ciad · Comore · Congo · Coasta de fildeş · Djibouti · Egipt · Guineea Ecuatorială · Eritreea · Etiopia · Gabon · Gambia · Ghana · Guineea · Guineea-Bissau · Kenya · Lesotho · Liberia · Libia · Madagascar · Malawi · Mali · Mauritania · Mauriţius · Maroc · Mozambic · Namibia · Niger · Nigeria · Republica Centrafricană · Republica Democrată Congo · Ruanda · Sahara Occidentală · São Tomé şi Príncipe · Senegal · Seychelles · Sierra Leone · Somalia · Sudan · Swaziland · Tanzania · Togo · Tunisia · Uganda · Zambia · Zimbabwe
Teritorii dependente: Mayotte · Sfânta Elena · Teritoriile australe şi antarctice franceze