Cantonul Jura

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la Cantonul Jura, Elveţia . Pentru alte sensuri vedeţi Jura (dezambiguizare).

**Jura**


Capitală	Delémont
Suprafaţă	838 km² (Pe locul 14)
Populaţie	69 100
Densitatea populaţiei	82
Din anul	1979
Abreviere	JU
limbi	franceză
Sit web	www.ju.ch

Cantonul Jura (germană: Jura) este cel mai nou (1979) dintre cele 26 de cantoane ale Elveţiei. Capitala sa este la Delémont. Se mărgineşte cu cantoanele Basel-Provincie, Solothurn şi Berna, precum şi cu departamentul francez Jura. Numele său oficial este "République et Canton du Jura", însemnând că Cantonul Jura este considerat, asemenea altor cantoane din Elveţia (Ticino, Geneva, Neuchâtel), o republică parte a Confederaţiei elveţiene.

[modifică] Geografie

Cantonul Jura se află în nord-vestul Elveţiei. E formatr din părţi ale Munţilor Jura în sud şi platoul Jura în nord. Platoul Jura este deluros şi aproape în întregime din calcar. Districtele Ajoie şi Franches-Montagnes se află în această regiune. Termenul "jurasic" provine de la Alpii Jura, strat ce datează din acea epocă.

Râurile Doubs şi Birs drenează acest cantonu. Doubs se varsă apoi în Saône şi apoi în Ron, iar Birs este un afluent al Rinului.

[modifică] Istorie

Regele Burgundiei a donat în 999 cea mai mare parte a teritoriului cantonului de astăzi epicopului de Basel. A rămas un stat suveran în cadrul Sfântului Imperiu ROman pentru mai mult de 800 de ani. După Tratatul din Westfalia din 1648 Jura şi-a întărit legăturile cu Confederaţia Elveţiană. După Congresul de la Viena, Jura a fost cedată cantonului Berna. Acest lucru a provocat disensiuni, întrucât Jura era o regiune francofonă şi romano-catolică, iar cantonul Berna era predominant germanofon şi protestant. Locuitorii regiunii Jura au cerut independenţa, şi, după mari eforturi, o constituţie a fost acceptată în 1977. În 1978, diviziunea a devenit oficială, când poporul elveţian a votat în favoarea ei, iar în 1979, Jura s-a alăturat Confederaţiei elveţiene ca membru cu drepturi depline.

[modifică] Economie

Agricultura este foarte importantă în cantonul Jura, în special creştera vitelor, dar şi a cailor. Principalele industrii sunt fabricarea ceasurilor, textilă şi a tutunului. Există un număr tot mai mare de firme mici şi mijlocii.

[modifică] Demografie

Populaţia este aproape în întregime francofonă şi romano-catolică.

[modifică] Cărţi

Ganguillet, Gilbert: Le conflit jurassien. Un cas de mobilisation ethno-régionale en Suisse, Zürich 1986.
Hauser, Claude: Aux origines intellectuelles de la Question jurassienne. Culture et politique entre la France et la Suisse romande (1910-1950), Diss. Fribourg 1997.
Henecka, Hans Peter: Die jurassischen Separatisten. Eine Studie zur Soziologie des ethnischen Konflikts und der sozialen Bewegung, Meisenheim am Glan 1972.
Jenkins, John R.G.: Jura Separatism in Switzerland, Oxford 1986.
Ruch, Christian: Struktur und Strukturwandel des jurassischen Separatismus zwischen 1974 und 1994, Bern 2001.
Schwander, Marcel: Jura. Konfliktstoff für Jahrzehnte, Zürich/Köln 1977.
Steppacher, Burkard: Die Jurafrage in der Schweiz, München 1985.