Blender

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Blender

Interfaţa Blender 2.36
Întreţinere:	The Blender Foundation
Ultima versiune:	2.46 / 19 mai 2008
Lansarea anterioară:	2.45 / 18 septembrie 2007
SO:	Cross-platform
Tip:	3D computer graphics software
Licenţă:	GPL
Disponibil în română:
Website:	www.blender3d.com

Blender e un program gratuit (şi software liber) de modelare pentru generarea de grafică şi animaţii 3D computerizate. Blender e disponibil pentru câteva sisteme de operare, inclusiv FreeBSD, IRIX, GNU/Linux, Microsoft Windows, Mac OS X, Solaris, SkyOS, şi MorphOS.

Cuprins

1 Istoric
2 Capabilităţi
- 2.1 Funcţii avansate
- 2.2 Interfaţa cu utilizatorul
3 Dezvoltare
- 3.1 Funcţii noi în Blender 2.42
4 Asistenţa
5 Artişti care folosesc programul Blender
- 5.1 Utilizarea programului în industria cinematografică
- 5.2 Proiectul Orange Movie
6 Legături externe

[modifică] Istoric

La origine, programul a fost dezvoltat ca o aplicaţie in-house de către studioul olandez de animaţie NeoGeo (a nu se confunda cu consola de jocuri NeoGeo) şi cu Not a Number Technologies (NaN); autorul principal, Ton Roosendaal, a fondat firma NaN în iunie 1998 pentru a dezvolta şi a distribui programul în continuare. Programul a fost distribuit iniţial ca freeware până când NaN a dat faliment în 2002.

Creditorii şi-au dat acordul ca Blender să fie lansat ca software liber, sub termenii Licenţei Generale Publice GNU, pentru plata unei singure tranşe de 100.000€. În 18 iulie 2002 Roosendaal a iniţiat o campanie de strângere de fonduri, iar în 7 septembrie 2002 s-a anunţat că s-au strâns suficiente donaţii şi astfel codul-sursă Blender urmează să fie făcut disponibil. Blender e la ora actuală un program open source dezvoltat în mod activ de Blender Foundation.

[modifică] Capabilităţi

Blender are o mărime relativ mică la instalare şi rulează pe câteva platforme populare. Cu toate că deseori e distribuit fără documentaţie sau fără scene exemplificatoare complicate, programul abundă în funcţionalităţi caracteristice software-ului de modelare de top. Printre capabilităţile sale se numără:

Suportă o varietate de forme geometrice primitive, inclusiv structuri poligonale, modelare subdivision surface rapidă, curbe Bezier şi suprafeţe NURBS, metaballs, sculptarea poligoanelor, şi fonturi Typeface vectoriale.
Capabilităţi versatile de randare internă şi integrare cu raytracer-ul open source YafRay.
Unelte de animaţie, inclusiv cinematica inversă, deformări de armatură (scheletale) şi cu ajutorul laticelor, shape keys, keyframes, timeline, animaţie non-lineară, constraints, vertex weighting, dinamica softbody, inclusiv detectarea coliziunilor dintre structurile obiectelor, dinamica fluidelor, dinamica hard body, păr bazat pe sistemul de particule, şi un sistem de particule cu funcţie de detecţie a coliziunilor.
Scripting Python pentru crearea de noi unelte sau de prototipuri de unelte, game scripting logic, sau automatizarea anumitor sarcini.
Editare video non-lineară de bază şi capabilităţi de compoziţie.
Game Blender, un sub-proiect, oferă funcţii de interactivitate cum ar fi detectarea coliziunilor, dynamics engine, şi logică programabilă. Totodată permite şi crearea de aplicaţii autonome ce pot rula în timp real, de la vizualizare arhitecturală până la programarea de jocuri video.

[modifică] Funcţii avansate

În Blender, un Obiect (care reprezintă o entitate care interacţionează cu mediul înconjurător) şi Datele lui "personale" (forma/funcţia propriu-zisă a obiectului) sunt clare şi distincte. Relaţiile Obiect-date sunt linkabile dinamic tot timpul, facilitând procese de modelare rapide care constituie funcţii unice ale programului Blender.
Un sistem intern de fişiere care permite "împachetarea" mai multor scene într-un singur fişier (denumit fişier ".blend").
Toate fişierele ".blend" ale programului sunt compatibile între toate platformele, precum şi forward şi backward cu alte versiuni ale programului, şi pot fi utilizate ca bibliotecă de unde poţi lua content gata creat.
Fişierele ".blend" pot fi automat salvate ca instanţe periodice de către program, fiind astfel mai probabilă supravieţuirea fişierului în eventualitatea unei căderi a programului.
Toate scenele, obiectele, materialele, texturile, sunetele, imaginile, efectele de post-producţie a unei întregi animaţii pot fi stocate într-un singur fişier ".blend".
Diversele configuraţiile ale interfeţei sunt memorate în fişierul ".blend", astfel încât ceea ce salvezi e ceea ce obţii atunci când îl încarci. Acest fişier poate fi stocat ca "user default" (preferinţe implicite ale utilizatorului), aşa încât configuraţia ecranului, cât şi toate obiectele stocate în el, sunt utilizate de fiecare dată când porneşti programul Blender.

[modifică] Interfaţa cu utilizatorul

Blender are încă reputaţia unui program greu de învăţat. Aproape fiecare funcţie are o scurtătură directă de la tastatură, iar numărul de funcţii oferite de Blender are ca rezultat câteva scurtături diferite alocate aceleiaşi taste. De la lansarea sa ca open-source, s-au făcut eforturi de a adăuga meniuri contextuale comprehensive, cât şi de a face utilizarea uneltelor mai logică şi mai ordonată, precum şi de a ameliora vizual pe mai departe interfaţa, introducând teme coloristice, ferestre flotante transparente, a new and improved object tree overview şi alte mici îmbunătăţiri (pipetă de culoare, etc).

Interfaţa Blender are câteva concepte caracteristice:

Moduri de editare. Cele două moduri primare de lucru sunt Object mode şi Edit mode , între care se alternează cu tasta Tab. Object mode e utilizat pentru a manipula obiectele individuale în general, iar Edit mode e utilizat pentru a manipula datele definitorii propriu-zise ale obiectului respectiv. De exemplu, în cazul obiectelor poligonale, Object mode poate fi utilizat pentru a muta, scala şi a roti obiecte întregi, iar Edit mode e utilizat pentru a manipula vârfurile individuale ale unei singure structuri. Mai există alte câteva moduri, cum ar fi Vertex Paint şi Editare UV.
Utilizare foarte intensă a scurtăturilor de la tastatură. Majoritatea comenzilor se dau de la tastatură. Până la versiunile 2.x şi mai ales în cazul versiunilor 2.3x, acesta era de fapt singurul mod de a da comenzi, lucru care a fost în mare parte responsabil de crearea reputaţiei de program dificil de învăţat. Noile versiuni au meniuri mult mai cuprinzătoare.
Gestionarea spaţiului de lucru. Interfaţa din Blender e alcătuită dintr-unul sau mai multe ecrane, care pot fi individual împărţite în secţiuni şi subsecţiuni care pot fi orice tip de portaluri de vizualizare şi de tipuri de ferestre permise de Blender. Fiecare element specific diverselor tipuri de ferestre pot fi controlate cu aceleaşi unelte care manipulează vizualizarea în portalul 3D - rezultând, de exemplu, capacitatea întrucâtva neobişnuită de a putea face zoom în secţiunea cu butoane la fel cum se face zoom în portalul 3D. Modul de dispunere şi de setare al interfeţei e complet controlabil de către utilizatori, făcând posibilă setarea interfeţei pentru sarcini specifice cum ar fi editarea video sau maparea UV şi atribuirea de texturi, ascunzând alte funcţii care nu sunt necesare pentru sarcina respectivă.

Cu toate că programului Blender (începând cu versiunea 2.41) încă îi lipsesc capabilităţile care se găsesc în sistemele proprietare (adică un flux de lucru bazat pe conceptul nGon), se consideră că gestionarea spaţiului de lucru din Blender se numără printre cele mai inovative concepte de Interfaţă Grafică cu Utilizatorul dintre toate uneltele de creaţie grafică, şi se crede că a inspirat design-ul interfeţelor programelor proprietare (de exemplu, programul Modo al firmei Luxology).

[modifică] Dezvoltare

De la deschiderea sursei, Blender s-a îmbunătăţit constant şi a avut parte de rescrieri substanţiale ale bazei de cod iniţiale. Asta a făcut mai uşoară adăugarea de noi funcţii. Cu toate că Blender e un program cu un set complet de funcţionalităţi, utilizatorii profesioniştii de alte programe ar putea găsi lipsuri în anumite domenii, cum ar fi lipsa unui flux de lucru bazat pe nGon-uri şi câteva unelte de modelare lipsă sau incomplete, măsurători numerice şi metode de manipulare, inabilitatea (momentană) de a personaliza scurtăturile de tastatură, lipsa unui sistem robust de cloth dynamics, şi probabil că prezintă anumite limitări în sistemul de randare şi al materialelor, cum ar fi lipsa materialelor bazate pe noduri (vor fi incluse în 2.42), biblioteci de materiale presetate incluse în program din start, randare multipass (va fi în 2.42), motion blur, depth of field sau tangent space normal mapping. Blender mai are şi tendinţa de a nu avea documentaţia actualizată şi completă, cu toate că la ora actuală problema a fost în mare parte rezolvată odată cu wikificarea proiectului Blender Documentation.

[modifică] Funcţii noi în Blender 2.42

Blender 2.42 adaugă numeroase funcţii noi şi updatate. A fost lansat în 14 iulie 2006. Informaţiile despre această versiune se găsesc aici. Mare parte din funcţiile noi se datorează dezvoltărilor aduse cu sine de crearea scurt-metrajului Elephants Dream. Iată o listă a noilor funcţii şi a îmbunătăţirilor aduse:

Render Pipeline complet reprogramat
- New 3D render preview
- Improved material shading preview
- Preview Icons
- Fully threaded tile based rendering
- Randare panoramică îmbunătăţită
- Render layers şi randare multipass
- Vector Blur
- Changes to the render output display
- rezolvarea problemelor avute cu gestionarea memoriei
Generic Node editing system
- New Nodes UI
- Material (Shading) Nodes
- Composite Nodes
- Curves UI Control
Material Features
- Transmisivitate
- Tangent Shading
- Stress Mapping
- New blending Modes
- Improved shadow options
New and improved object tools
- New Mesh tools
  - Funcţia Merge îmbunătăţită
  - Loop şi path select
  - Improved extruded region on mirror modifier
- Gruparea obiectelor
- Modificatorul Array
- Improved UV unwrapping
  - Angle based flattening
  - Seam cutting tools
  - Minimization of unwrapp stretching
New character animation tools
- Custom Bones
- Bone Layers
- Stride mixing in NLA
Game engine şi physics improvements
- COLLADA 1.4 import/export
- Bullet Rigid Body Physics is now default
Improved fluid simulation
- Suport pentru obstacolele în mişcare
- Vector blurring
- Improved smoothing
- Particles support for fluids
Improved video sequence editor
Improved high dynamic range graphics support
scripting Python ameliorat
- Noi scripturi python
- Evaluarea expresiilorin în valorile numerice
- Python IPO drivers
Library linking
... şi multe alte noi funcţii şi bug-fixuri

[modifică] Asistenţa

Popularitatea lui Blender se poate exprima prin cei 250.000 de utilizatori de pe mapamond, iar asistenţa e disponibilă peste tot. Majoritatea utilizatorilor învaţă programul Blender cu ajutorul tutorialelor scrise de diverşi utilizatori, iar alţii învaţă Blender cu ajutorul numeroaselor forumuri de discuţii care tratează subiectul. Un popular forum de discuţii despre Blender este forumul blenderartists Alte linkuri utile pentru cei care vor sa invete acest program: Blender_3D:_Noob_to_Pro en pentru incepatori, blendernation en te poti abona si vei primi pe mail noutati, jmsoler.free.fr fr cea mai mare colectie de scripturi python pentru blender.

[modifică] Artişti care folosesc programul Blender

Artişti notabili care folosesc programul Blender ca instrument principal sau unic:

Andreas Goralczyk (@ndy), câştigător a două premii Suzanne Blender consecutive (2003 - Cea mai bună animaţie, 2004 - Best Still)
Stefano Selleri (S68) (Suzanne Blender Awards 2003 - Best Still)
Bassam Kurdali (slikdigit) (Suzanne Blender Awards 2004 - Cea mai bună animaţie)
Bastian Salmela (basse)
Endre Barath (endi)
Jean-Sébastien Guillemette (Ecks, fost X-WARRIOR)
Robert Tiess (RobertT)
Campbell Barton (Ideasman42)
Blender Animation

[modifică] Utilizarea programului în industria cinematografică

Primul proiect profesional de anvergură în care a fost utilizat Blender a fost filmul Spider-Man 2, în principal la crearea schiţelor animate şi a previzualizărilor pentru departamentul de storyboarding.

"As an animatic artist working in the storyboard department of Spider-Man 2, I used Blender's 3d modeling and character animation tools to enhance the storyboards, re-creating sets and props, and putting into motion action and camera moves in 3d space to help make Sam's vision as clear to other departments as possible."[1] - Anthony Zierhut, Animatic Artist, Los Angeles

[modifică] Proiectul Orange Movie

Articolul principal: Elephants Dream.

În septembrie 2005, parte dintre cei mai notabili artişti şi dezvoltatori Blender au lucrat la crearea unui scurt-metraj, folosind în principal software gratuit, într-o iniţiativă cunoscută sub denumirea Orange Movie Project. Filmul rezultat, Elephants Dream, a avut premiera în 24 martie 2006.

[modifică] Legături externe

See also ebooksgratis.com: no banners, no cookies, totally FREE.