Belaruşi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Belaruşii | ||
|---|---|---|
 |
||
| Populaţie totală: | 9-10 milioane (estimare) | |
| Populaţie semnificativă în: | Belarus, Rusia, Polonia, Ucraina, Kazahstan, Lituania, SUA, Canada, Letonia | |
| Limba: | limbile belarusă şi rusă | |
| Religia: | Creştinismul ortodox, Ateism | |
| Grupuri etnice înrudite: | Indo-European Slavi |
|
Belaruşii (în limba belarusă беларусы]] sunt un popor slav care reprezintă majoritatea populaţiei în Republica Belarus şi formează minorităţi naţionale în Polonia, Rusia, Lituania şi Ucraina. Un mare număr de belaruşi a emigrat în Canada şi Statele Unite ale Americii la începutul secolului al XX-lea. După prăbuşirea Uniunii Sovietice din 1991, sute de mii de etnici belaruşi au emigrat în ţările Uniunii Europene. Odată cu apariţia pe harta politică a lumii a noului stat, a fost adusă în prim plan şi problema etnicităţii belaruse, odată cu revigorarea limbii belaruse. În momentul de faţa aproximativ 9 – 10 milioane de persoane îşi recunosc apartenenţa la etnia belarusă.
Limba maternă a majorităţii populaţiei republicii este într-adevăr belarusa, totuşi cei mai mulţi locuitori sunt bilingvi, cunoscând şi limba rusă, mulţi dintre ei folosind-o chiar zilnic, în special în marile oraşe şi în capitala Minsk.
Prefixul bela- este tradus prin "alb", astfel încât, uneori, belaruşii sunt numiţi şi ruşii albi, ceea ce poate crea unele confuzii, tot ruşii albi fiind numiţi şi cei grupaţi în mişcarea antibolşevică care s-au opus roşiilor în timpul războiului civil. În occident, în anumite perioade istorice s-a folosit şi numele de ruteni albi sau altetele similare. Folosirea termenului "ruşii albi" poate duce în mod incorect la ideea că belaruşii ar fi un subgrup al ruşilor. Unii dintre belaruşi consideră o asemenea abordare drept ofensatoare. Belaruşii consideră că rădăcinile lor etnice sunt în rândurile poporului rusin şi nu în cel al ruşilor, (care îşi revendică aceleaşi rădăcini etnice).
Poporul belarus îşi consideră cultura urmaşă a culturii Rusiei Kievene, a Cnezatului Polaţk şi a Marelui Ducat Lituanian. Majoritatea belaruşilor sunt urmaşii triburilor slavilor răsăriteni a krivicilor, dregovicilor şi radimicilor. Slavii estici timpurii sau amestecat de asemenea şi cu balţii, în special în vestul şi norvestul Belarusului de azi. În evul mediu, belaruşii erau cunoscuţi mai mult cu numele de 'litvini/litvani (lituanieni), dată fiind apartenenţa lor la statul feudal lituanian (Litva, Vialikaja Litva), din care făcea parte Rutenia Albă şi în care limba oficială era limba ruteană. Dată fiind dominaţia limbii rutene, (care mai apoi a evoluat în limba belarusă), unii dintre belaruşii zilelelor noastre consideră Marele Ducat al Lituaniei ca statul lor naţional.
După încheierea primului război mondial, belaruşii au avut propriul lor stat, care s-a bucurat de grade variabile de independenţă, (de la efemera Republică Naţională Belarusă sub control german până la RSS Belarusă, intrată în componenţa URSS-ului în 1922). Belarus şi-a câştigat independenţa deplină după dezintegrarea Uniunii Sovietice din 1991.
[modifică] Legături externe
[modifică] Vezi şi:
- Demografia Belarusului
- Krivici
- Dregovici
- Radimici
- Istoria Belarusului
- Limba belarusă
- Rutenia Albă
