Adîgheia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Republica Adîgheia (Adîgă) (în limbile rusă: Респу́блика Адыге́я, adîgă; Адыгэ Республик) este un subiect federal al Rusiei (o republică), o enclavă în Kraina Krasnodar.
|
|||||
 |
|||||
| Capitala | Maikop | ||||
| Suprafaţa - totală |
Locul 86 - 7.600 km² |
||||
| Populaţia - Totală |
Locul 74 - estimat. 447.109 (2002) |
||||
| Statut politic | Republică | ||||
| District federal | Districtul Federal Sudic | ||||
| Regiune economică | Caucazul de Nord | ||||
| Cadastru # | 01 | ||||
| Limbi oficiale | limba rusă, limba adîgă | ||||
| Preşedinte | Hazret Sovmen | ||||
| Prim-Ministru | Hazret Huade | ||||
| Imn naţional | Imnul Naţional al Republicii Adîgheia | ||||
Cuprins |
[modifică] Geografia
Adîgheia este situată la poalele Munţilor Caucaz, cu câmpii în nord şi munţi în sud. Pădurile acoperă aproape 40% din teritoriul republicii.
- ”Suprafaţa”: 7.600 km²
- ”Frontiere”: Adîgheia este complet înconjurată de Kraina Krasnodar.
- ”Cel mai înalt punct”: Muntele Ciunguş (3.238 m)
[modifică] Ora locală
Adîgheia se află pe fusul orar al Moscovei (MSK/MSD). Diferenţa faţă de UTC este de +0300 (MSK)/+0400 (MSD).
[modifică] Râurile
Râul Kuban (870 km) este unul dintre cele mai mari râuri din regiunea Caucazului, fiind navigabil. Acest râu formează graniţa nordică a Adâgeiei şi Krainei Krasnodar. Alte râuri ale republicii sunt:
- Belaia
- Ciohrak
- Dah
- Fars
- Hodz
- Kişa
- Bolşaia Laba (râu care formează graniţa estică a Adîgheiei)
- Psekups
- Pşiş
- Sahrai
[modifică] Lacurile
În republică nu există lacuri naturale de mari dimensiuni. Există în schimb mai multe lacuri de acumolare:
- Lacul de acumulare Krasnodarskoe
- Oktiabrskoe
- Şapsugskoe
[modifică] Munţii
Cei mai importanţi munţi ai republicii au înălţimi între 2.000 şi 3.238 m.
- Munţii Ciuguş (3.238 m)
- Munţii Fişt
- Munţii Oşten
- Munţii Pseaşho
- Munţii Şepsi
[modifică] Resursele naturale
Republica are importante reserve de petrol şi gaze naturale. Se găsesc şi zăcăminte de aur, argint, tungsten, fier şi altele.
[modifică] Clima
- Temperatuta medie în ianuarie: -2°C
- Temperatuta medie în iulie: +22°C
- Cantitatea medie de precipitaţii: 700 mm
[modifică] Istoria
Poporul adîg este unul dintre popoarele vechi ale nord-vestului Caucazului, cunoscuţi încă din secolul al XIII-lea şi cu numele de circassieni. Regiunea Autonomă (Adâgă) Cercheză a fost proclamată în cadrul RSFS Ruse pe 27 iulie 1922, pe teritoriul Regiunii Kuban-Marea Negră. În acel timp, Krasnodarul era în acea vreme centrul administrativ. A fost redenumit Regiunea (oblastul) Autonomă Adîgă (Cercheză) pe 24 august 1922.
Pe 24 octombrie 1924, teritoriul adîg a devenit parte a noii Kraina Caucazul de Nord, iar în iulie 1928 a fost redenumit Regiunea Autonomă Adîgă. Pe 10 ianuarie 1934, regiunea autonomă a devenit parte a unei noi kraine – Azov-Marea Neagră, desprinsă din cea Caucaziană. Maikop a devenit capitala regiunii în 1936. pe 13 septembrie 1937, regiunea a devenit parte a Krainei Krasnodar.
Pe 3 iulie 1991, regiunea a fost ridicată la rangul de republică autonomă în cadrul Federaţiei Rusă. Din 2002, preşedinte al republicii este Hazret Sovmen. Atât preşedintele cât şi elita politică a republicii sunt de naţionalitate adîgă, ceea ce a dus la apariţia aşa-numitei "Uniuni a Slavilor", care militează pentru drepturile ruşilor, care ar fi discriminaţi în republică. Uniunea Slavilor militează pentru unirea republicii cu Kraina Krasnodar, dar sunt lipsiţi de sprijinul din partea Kremlinului.
[modifică] Politica
Şeful statului este preşedintele ales prin vot universal, pentru un mandate de cinci ani. Una dintre condiţiile impuse candidaţilor la cea mai înaltă funcţie în republică este foarte buna cunoaştere a "adîghabze" (limba adîgă).
Pe 13 ianuarie 2002, în funcţia supremă a statului adîg a fost ales Hazret Medjidovici Sovmen, care i-a succedat primului preşedinte, Aslan Djarimov. Organul legislative supreme este Hase – Consiliul de Stat, ai cărui deputaţi, 27 la număr, sunt aleşi prin vot universal pentru un mandate de cinci ani.
Primul minstru al Adîgheiei este numit de preşedinte şi este confirmat de Consiliul de Stat. Din 2006, premier al Adîgheiei este Asfar Pşikanovici Hagur. Republica trimite trei reprezentanţi în parlamentul Federaţiei Ruse: unul în Duma şi alţi doi în Consiliul Federal.
[modifică] Împărirea administrativă
[modifică] Populaţia
- Populaţia: 447.109 (2002)
- Urbană: 234.900 (52,5%)
- Rurală: 212.209 (47,5%)
- Bărbaţi: 208.019 (46,5%)
- Femei: 239.090 (53,5%)
- Femei la 1000 de bărbaţi: 1.149
- Vârsta medie: 37 ani
- Urban: 36.6 ani
- Rural: 37.4 ani
- Bărbaţi: 34 ani
- Femei: 39.6 ani
- Numărul de gospodării: 151.597 (cu 440.449 locuitori)
- Urban: 82.949 (cu 230.286 locuitori)
- Rural: 68.648 (cu 210.163 locuitori)
- Statistica demografică (2005)
- Naşteri: 4.550 (rata naşterilor 10,3)
- Decese: 6.726 (rata deceselor 15,2)
- Grupuri etnice
În conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, ruşiii formează 64,5% din totalul populaţiei republicii, în timp ce adîghii numai 24,2%. Alte naţionalităţi prezente în republică sunt: armeniii, ucrainienii, kurzii, tătarii şi alţii.
| Recensământul din | 1926 | 1939 | 1959 | 1970 | 1979 | 1989 | 2002 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Adîghe | 50.821 (44,8%) | 55.048 (22,8%) | 65.908 (23,2%) | 81.478 (21,1%) | 86.388 (21,4%) | 95.439 (22,1%) | 108.115 (24,2%) |
| Ruşi | 29.102 (25,6%) | 171.960 (71,1%) | 200.492 (70,4%) | 276.537 (71,7%) | 285.626 (70,6%) | 293.640 (68,0%) | 288.280 (64,5%) |
| Armeni | 738 (0,7%) | 2.348 (1,0%) | 3.013 (1,1%) | 5.217 (1,4%) | 6.359 (1,6%) | 10.460 (2,4%) | 15.268 (3,4%) |
| Ucrainieni | 26.405 (23,3%) | 6.130 (2,5%) | 7.988 (2,8%) | 11.214 (2,9%) | 12.078 (3,0%) | 13.755 (3,2%) | 9.091 (2,0%) |
| Alţii | 6.415 (5,7%) | 6.313 (2,6%) | 7.289 (2,6%) | 11.198 (2,9%) | 13.939 (3,4%) | 18.752 (4,3%) | 26.355 (5,9%) |
[modifică] Economia
Republica este una dintre cele mai sărace zone ale Rusiei, în ciuda numeroaselor păduri şi a pământurilor cultivabile de foarte bună calitate. În regiune se cultivă cereale, floarea soarelui, ceai, tutun şi altele. În sectorul zootehnic se practică în special creşterea porcilor şi oilor.
În republică funcţionează întreprinderi industriale pentru prelucrarea lemnului, a metalelor, pentru producerea celulozei şi hârtiei sau maşinilor unelte.
[modifică] Transporturile
Oraşul Maikop este deservit de un mic aeroport pentru liniile aeriene interne. Mai multe căi ferate regionale traversează teritoriul republicii.
[modifică] Cultură
Adîghabze (limba adîgă) este o limbă a grupului de limbi nord-caucaziene şi are, alături de limba rusă, statut de limbă oficială în republică.
În Adîgheia funcţionează 23 de muzee de stat. Cel mai important dintre acestea este Muzeul Naţional al Republicii din Maikop.
[modifică] Învăţământul
În republică funcţionează două institute de învăţământ superior (Universitatea de Stat Adîgă şi Institutul Tehnologic de Stat din Maikop) şi un număr de alte şcoli cu predarea în limbile rusă şi adîgă.
[modifică] Resurse internet
- ru Pagina oficială a Republicii Adîgheia
- en Adîgheia – Privire generală (din ziarul Kommersant)
- en Pagina oficială a Universităţii de Stat Adîgă
- ru Pagina oficială a Universităţii de Stat Adîgă
- ru Pagina oficială a Muzeului Naţional al Republicii Adîgheia
|
|
||
|---|---|---|
 Cecenia •  Daghestan •  Inguşetia •  Karaciai-Cerkessia Kabardino-Balkaria •  Ţinutul Krasnodar •  Adîgheia •  Osetia de Nord-Alania •  Ţinutul Stavropol |
 |
|
|
|
|
|---|---|
| State suverane | Albania • Andorra • Armenia² • Austria • Azerbaidjan¹ • Belarus • Belgia • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Cipru² • Croaţia • Danemarca¹ • Elveţia • Estonia • Finlanda • Franţa¹ • Georgia¹ • Germania • Grecia • Irlanda • Islanda • Italia • Kazahstan¹ • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Malta • Monaco • Muntenegru • Norvegia¹ • Polonia • Portugalia¹ • Regatul Unit • Republica Cehă • Republica Macedonia • Republica Moldova • România • Rusia • San Marino • Serbia • Slovacia • Slovenia • Spania¹ • Suedia • Turcia¹ • Ţările de Jos¹ • Ucraina • Ungaria • Vatican |
| Teritorii dependente şi autonome |
Adjaria (Georgia) • Adîgheia (Rusia) • Akrotiri şi Dhekelia (Regatul Unit) • Åland (Finlanda) • Azore (Portugalia) • Başchiria (Rusia) • Cabardino-Balcaria (Rusia) • Calmîchia (Rusia) • Canare¹ (Spania) • Carelia (Rusia) • Catalonia (Spania) • Cecenia (Rusia) • Ceuta¹ (Spania) • Ciuvaşia (Rusia) • Corsica (Franţa) • Crimeea (Ucraina) • Daghestan (Rusia) • Feroe (Danemarca) • Friuli-Veneţia Giulia (Italia) • Găgăuzia (Republica Moldova) • Gibraltar (Regatul Unit) • Groenlanda¹ (Danemarca) • Guernsey (Regatul Unit) • Inguşetia (Rusia) • Jersey (Regatul Unit) • Karaciai-Cerkessia (Rusia) • Komi (Rusia) • Madeira¹ (Portugalia) • Man (Regatul Unit) • Mari El (Rusia) • Melilla¹ (Spania) • Mordovia (Rusia) • Muntele Athos (Grecia) • Nahicevan¹ (Azerbaidjan) • Neneţia (Rusia) • Osetia de Nord (Rusia) • Sardinia (Italia) • Sicilia (Italia) • Tatarstan (Rusia) • Trentino-Tirolul de Sud (Italia) • Ţara Bascilor (Spania) • Udmurtia (Rusia) • Valle d'Aosta |
| State nerecunoscute | Abhazia • Cipru de Nord¹ ³ • Kosovo³ • Nagorno-Karabah • Osetia de Sud • Transnistria |
| ¹ O parte a teritoriului său sau teritorii dependente se află în afara Europei. ² O ţară se află în întregime în alt continent, dar are conecţiuni geopolitice mai puternice cu Europa. ³ Recunoscut parţial. | |
