Metafunìa
Di Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Metafunìa ntâ linguistica (di lu grecu meta = trasfurmazzioni» e phonos = sonu) è nu tèrmini ginirali (di nun cunfùnniri cû nflissioni) pi na catigurìa di canciamentu di sonu unni na vucali (o na cunzunanti) ntâ na parola veni nfluinzata di n'à utra nta nu prucessu d'assimiliazzioni. La vucali (o la cunzunanti) canciata cunserva na parti traccia dâ sò orìggini criannu nu sonu ndistintu ntra li dui vucali (o li dui cunzunanti).
La metafunìa nun è diffusa ntra li lingui latini, ma asisti ntô sà nscritu, ntô grecu, ntê lingui semiti (à rabbu, ebraicu, aramaicu) ntê lingui ugro-fìnnici (ungarisi, turcu, finlannisi), e à utri: puru ntô sicilianu unni assai dialetti sunnu metafunètici.
[cancia] Metafunìa vucà lica
Chissa veni puru ditta armunìa vucà lica. Si pò distìnguiri la metafunìa prugrissiva, unni na prima vucali nfluenza chidda ca secuta, dâ metafunìa rigrissiva, unni na vucali sussiguenti nfluenza la vucali ca la pricedi.
N'asempiu di metafunìa vucà lica rigrissiva è lu sicilianu «beddu», ca addiventa «biddizza» (la prima vucali "E" addiventa "I" comu chiddi ca sunnu doppu) o Milanu c'addiventa «Malanu» (la prima "I" addiventa simili â secunna vucali "A").
Sti vucali si ponnu diri «neutri» picchì hannu nu sonu nun ben difinutu.
[cancia] Metafunìa cunzunà ntica
Ntô sicilianu è assai diffusa. Chissa armunizza li nessi cunzunà ntici e si sparti nta sti modi:
- Prugrissiva. As. mundu = munnu; tantu = tannu (la secunna cunzunanti addiventa aguali â prima).
- Rigrissiva. As. bunmunutu = bummunutu; tècnicu = tènnicu (la prima cunzunanti addiventa aguali â secunna).
- Inizziali. As. drumani (dumani) = rumani; dronna (donna) = ronna; Diu = Riu. (La prima cunzunanti sparisci).
[cancia] Metafunìa vucà licu-cunzunà ntica
- La vucali cancia a secunnu dâ cunzunanti ca la pricedi:
Nu esempiu - p'asempiu.
- La cunzunanti inizziali cancia a secunnu dâ cunzunanti ca la pricedi puru si c'è na vucali ntô menzu:
Asempiu: verbu vuddiri (bollire): «Chi fa vuddha? Nun mudda. Quannu ca 'udda dimmilu».