Boldeşti-Scăeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

Acest articol trebuie pus în formatul standard Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. Articolul a fost etichetat în luna aprilie 2008.

Boldeşti-Scăieni



stemă	amplasare

Judeţ

Atestare documentară

11.491^[1]

km²

Densitatea populaţiei

loc./km²

Altitudinea medie

250-300 m n.m.

Localităţi
componente

Seciu^[2]

Primar

Constantin Bucuroiu, PSD^[3] din 2008

Sit web

ro Site-ul primăriei oraşului

[[Imagine:|200px|Poziţia oraşului Boldeşti-Scăieni în cadrul regiunii]]

Poziţia oraşului în cadrul regiunii

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Boldeşti-Scăieni]]

Harta administrativă a oraşului

Boldeşti-Scăeni este un oraş industrial-agrar din judeţul Prahova, Muntenia, România, la 11 km nord de municipiul Ploieşti. Are o populaţie de 11.491 locuitori, repartizată în două localităţi, Boldeşti-Scăeni (o localitate urbană formată din cartierele Boldeşti, Scăeni şi Balaca) şi localitatea Seciu.

Cuprins

1 Monumente
2 Economie
- 2.1 Transporturi şi infrastructură
3 Demografie
4 Note

[modifică] Monumente

Crama Seciu, înconjurată de vii

Oraşul dispune de câteva monumente istorice şi lucrări de artă plastică, între care : ruinele Bisericii „Sf. Mihail şi Gavril”, Monumentul Eroilor, opera sculptorului Ion Iordănescu, ridicat în anul 1939 în cinstea eroilor din Scăieni căzuţi pe câmpurile de luptă în Primul Război Mondial, Monumentul Eroilor din Boldeşti din Primul şi al Doilea Război Mondial, proveniţi din Boldeşti, Scăieni şi Seciu, opera sculptorului ploieştean George Dumitru, postat în faţa primăriei, Biserica „Sfânta Treime”, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din Scăeni, proiectată de arhitectul Toma Socolescu, şi o cramă numită „Casa Seciu” (Hotel-Restaurant şi Vinotecă), opera arhitectului Ion Boceanu, amplasată pe vârful dealului Seciu, la circa 3 km de centrul oraşului. De asemenea, în Boldeşti-Scăeni se poate vedea cel mai mare portret al lui Mihai Eminescu din ţară, pictat pe faţada Casei de cultură din oraş^{[necesită citare]}, de profesorul american Cristian Petru Bălan, originar din Scăeni, şi alte picturi religioase ale aceluiaşi profesor, aflate pe faţada capelei de la cimitirul sectorului Scăieni. Toate aceste opere plastice sunt reproduse color în „Monografia oraşului Boldeşti-Scăieni”, citată mai jos.

Pe peronul gării din Scăeni, a existat o coloană înaltă de 8m, în vârful căreia acelaşi artist postase sculptura celebrei Lupoaice Romane (Lupa Capitolina), similară cu alte identice sculpturi amplasate în Roma, Bucureşti, Cluj-Napoca, Galaţi şi Timişoara, operă lucrată de artistul respectiv înainte de a emigra în SUA, dar care a fost distrusă de cutremurul din 1977. Această sculptură, de asemenea, este reprodusă în monografia respectivă.

Monografia oraşului Boldeşti-Scăieni (Meleagul viselor ce trebuie împlinite) este o monografie completă a acestei localităţi (282 de pagini, cu ilustraţii alb-negru şi color), având ca autor pe scriitorul american de origine română, Cristian Petru Bălan, provenit din această localitate. Cartea a apărut la editura Premier din Ploieşti, în 2007. În această monografie exista un capitol special închinat lui Teodor Diamant, care a fost un reprezentant al socialismului utopic în România. În 1835, pe moşia lui Manolache Bălăceanu, el a înfiinţat, la Scăieni, un falanster, intitulat „Societatea agronomică şi manufacturieră” sau „Colonia soţilor agronomi”. Societatea a fost desfiinţată de autorităţi un an mai târziu. Printre altele, ea a preconizat lichidarea analfabetismului şi a superstiţiilor, dezrobirea ţiganilor, precum şi ideea unirii instrucţiei copiilor cu munca productivă. (V. filmul artistic Falansteul de la Scăieni, cu Adrian Pintea şi Liviu Ciulei, regizat de Savel Stiopul (1926-2007) în anul 1979.)

[modifică] Economie

Există o puternică industrie locală, reprezentată de Fabrica de geamuri Scăieni, una dintre cele mai mari fabrici cu acest profil din Europa^{[necesită citare]}, Fabrica de mucava CAHIRO, ARTEMA PLAST, o întreprindere de ambalaje din mase plastice, Schela petroliferă Boldeşti, FORADEX ş.a. În fapt, cu excepţia întreprinderii ARTEMA PLAST, care are o dezvoltare rapidă^{[necesită citare]}, în utimii ani, celelalte întreprinderi şi-au redus mult producţia şi numărul de salariaţi^{[necesită citare]}.

Oraşul dispune de numeroase resurse naturale cum ar fi: hidrocarburi (petrol), materiale de construcţii şi material lemnos. Forţa de muncă calificată din zonă este specializată în domeniul petrolier, construcţii, prelucrarea celulozei, agrozootehnie, viticultură.

În oraşul Boldeşti-Scăieni aproape jumătate din suprafaţa terenului este cultivată cu viţă-de-vie. Producţia mare de struguri nu este exploatată pe deplin ^{[necesită citare]}, iar în localitate există posibilitatea de a valorifica şi alte fructe.

[modifică] Transporturi şi infrastructură

Accesul în localitate este facilitat de Drumul Naţional DN1A (Ploieşti-Cheia-Braşov) şi de calea ferată Ploieşti-Măneciu.

Oraşul Boldeşti-Scăieni dispune de o reţea de distribuţie a gazelor naturale, de energie electrică, de telefonie fixă şi mobilă, de o reţea a televiziunii pe cablu. Este proiectată extinderea reţelei de canalizare, reabilitarea alimentării cu apă, reabilitarea staţiei de epurare.^{[necesită citare]}