5 februarie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

februarie
L	Ma	Mi	J	V	S	D
				1	2	3
4	5	6	7	8	9	10
11	12	13	14	15	16	17
18	19	20	21	22	23	24
25	26	27	28	29
2008

Luni: Ianuarie - Februarie - Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Zile: 3 februarie 4 februarie - 5 februarie - 6 februarie 7 februarie

---

5 februarie este a 36-a zi a calendarului gregorian.

[modifică] Evenimente

• 1535: Apare prima lege specifică referitoare la săraci şi aparţine Parlamentului din Paris, Franţa
• 1690: S-a încheiat, la Sibiu, tratatul dintre domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685 - 1693), şi Sfântul Imperiu Roman, reprezentat prin generalul imperial Donald Heissler
• 1861: La Sighet s–a înfiinţat "Asociaţia pentru cultura poporului român din Maramureş"
• 1867: S-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania rămânea încorporată Ungariei, anulându-i-se autonomia
• 1876: Apare prima revistă română de medicină din Transilvania “Higiena şi şcoala”, editată de Paul Vasici–Ungureanu
• 1889: Ministrul de externe al României P.P. Carp cere Direcţiunii Generale a Telegrafelor şi Poştelor, din subordinea Ministerului de Interne, să ofere Agenţiei Telegrafice Române, care este în curs de organizare la Bucureşti, o "odae mare în casele ce ocupă". În aceeaşi zi, directorul general al telegrafelor şi poştelor răspunde că a luat măsurile cuvenite pentru ca de la 1/13 aprilie "să se pună la dispoziţiunea noii agenţii telegrafice române ce este în ajun a se înfiinţa" spaţiul solicitat. (24 ianuarie/5 februarie)
• 1905: A avut loc premiera piesei “Manasse” de Ronetti Roman, la Teatrul Naţional din Bucureşti, cu Constantin Nottara în rolul principal
• 1919: A fost creată compania United Artist (UA), unele dintre cele mai mari studiouri cinematografice ale secolului trecut
• 1925: Stabilirea de relaţii diplomatice la nivel de legaţie între România şi Chile
• 1945: Demonstraţii împotriva guvernului Rădescu organizate şi plătite de bolşevici
• 1946: Anglia şi Statele Unite ale Americii recunosc guvernul condus de dr. Petru Groza şi reiau legăturile diplomatice cu România
• 1971: Aselenizarea navei cosmice americane "Apollo 14" (a fost lansată la 31 ianuarie 1971, comandant al navei fiind Alan Shepard)
• 1979: Are loc premiera filmului "Nea Mărin Miliardar" în regia lui Sergiu Nicolaescu, în rolul principal Amza Pellea
• 1983: Anişoara Cuşmir realizează un nou record mondial de sală la săritura în lungime (6,92 m)
• 1990: S-a înfiinţat, la Bucureşti, Muzeul Ţăranului Român, continuatorul unor îndelungate tradiţii muzeale datând încă din 1875 când, la propunerea lui Titu Maiorescu, se constituia, pe lângă Muzeul de Antichităţi, cea dintâi secţiune de artă textilă; la 1 octombrie 1906 a fost înfiinţat un muzeu autonom al artei ţărăneşti, "Muzeul de etnografie, artă naţională, artă decorativă şi industrială"
• 1991: România a fost aleasă membră a Comitetului ONU pentru Resurse Naturale, la sesiunea anuală a ESCOSOC (Consiliul Economic şi Social al ONU)
• 1991: Franţa, Spania şi Italia au semnat protocolul cu privire la elaborarea unui sistem comun de rachete antiaeriene.
• 1999: Reuniunea Comitetului Internaţionalei Socialiste pentru Europa Centrală şi de Est (Bucureşti, 5–6)
• 2003: A intrat în vigoare Charta Constituţională a Serbiei şi Muntenegru, după adoptarea de către Parlamentul Federal de la Belgrad
• 2004: România a devenit membră de facto a NATO, toate cele 19 state membre ale NATO ratificând protocolul de aderare
• 2004: Festivalul Internaţional de Film de la Berlin (5-15 februarie 2004)

[modifică] Naşteri

• 976: Sanjo, împăratul Japoniei (d. 1017
• 1851: Ştefan Hepites, fizician şi meteorolog, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române (5/17) (d. 1922)
• 1866: Arthur Keith, anatomist şi antropolog scoţian (d. 1955)
• 1884: Czimir Funk, biochimist american de origine poloneză (1911), cel care a dat termenul „vitamina” (d. 1967)
• 1896: Nicolae Bagdasar, filosof, academician român (d. 1971)
• 1906: John Carradine, actor american (d. 1988)
• 1919: Andreas Georgios Papandreou, omul politic grec (d. 1996)
• 1920: Irina Eliade, traducătoare şi prozatoare (d. 1998)
• 1925: Matei Gheorghiu, actor român (d. 2003)
• 1928: Hristu Cândroveanu, critic literar şi poet
• 1931: Sumya Haruiya, directorul Asociaţiei de prietenie Japonia-România (din 1993)
• 1941: Kaspar Villiger, preşedinte al Confederaţiei Elveţiene în 2002
• 1941: Barrett Strong, cântăreţ american
• 1945: Charlotte Rampling, actriţa britanică de film
• 1957: Mircea Romcescu, compozitor
• 1947: Alexandru Pintescu, scriitor, traducător (d. 2002)
• 1965: Gheorghe Hagi, fotbalist român
• 1969: Bobby Brown, solist american, soţul cântăreţei Withney Huston
• 1972: Mary Donaldson, soţia prinţului moştenitor Frederik de Danemarca
• 1984: Carlos Tevez, fotbalist argentinian
• 1985: Cristiano Ronaldo, fotbalist portugez
• 1988: Eric Bicfalvi, fotbalist român

[modifică] Decese

• 1597: Paul Miki, călugăr iezuit, unul din cei 26 de martiri din Nagasaki
• 1859: Alecu Russo, poet, prozator, eseist, memorialist şi critic literar, ideolog al generaţiei de la 1848 (n. 1819)
• 1939: Gheorghe Ţiţeica, matematician, deschizător de drumuri în geometria diferenţială, membru, vicepreşedinte (1924-1925) şi secretar general (1929-1939) al Academiei Române (n. 1873)
• 1953: Iuliu Maniu, om politic, preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, prim-ministru în mai multe rânduri (n. 1873)
• 1964: Dimitrie G. Dinicu, pedagog, teoretician muzical (n. 1898)
• 1978: Bogdan Catul pictor, fiul istoricului literar Gh. Bogdan-Duică (n. 1897)
• 1986: Grigore Băjenaru, scriitor român (n. 1907)
• 1994: Marin Bucur, istoric literar, eseist, prozator român (n. 1929)
• 2002: Constantin Antonovici, sculptor, ucenic al lui Constantin Brâncuşi în perioada 1947 - 1951 (n. 1911)
• 2004: John Hench, desenatorul oficial al celebrului personaj animat Mickey Mouse

[modifică] Sărbători

• Sf. Agata, fecioară martiră