Regnu Unitu
Di Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
|
|||||
Muttu: Dieu et mon droit | |||||
Innu: God Save The Queen | |||||
Capitali | Londra °′ °′ |
||||
La cchiù granni citati | Londra | ||||
Lingui ufficiali | Non. ngrisa de facto | ||||
Cuvernu
Riggina
Primu ministru |
Monarchia parlamentare Elisabetta II Gordon Brown |
||||
Formation Unificazzioni |
1 di jinnaru 1801 |
||||
Aria • Tutali • Acqua (%) |
244.820 km² (79èsimu) 1.34% |
||||
Pupulazzioni • 2006 est. • 2001 census • Dinsità |
60.609.153 (21) 58.789.194 243/km² (48) |
||||
GDP (PPP) • Tutali • Per capita |
2006 stima $1.926 triliuni (6èsimu) $31.777 (18èsimu) |
||||
Munita | Sterlina ((£) ) |
||||
Fusu urariu • Stati |
(UTC+0) (UTC+1) |
||||
Internet TLD | .uk | ||||
Prifissu telefònicu | +44 |
||||
Lu Regnu Unitu di Gran Britagna e Irlanna dû Nord è na nazzioni europea funnatrici di l'Unioni Europea. La forma di cuvernu è la munarchìa parramintari. Lu primu ministru è Tony Blair e lu capu di statu è la riggina Elisabetta II dû Regnu Unitu
L'Irlanda du Nord è na pruvincia e havi nu guvernu ddivulutu.
Galles e Scozzia sunnu nazzioni custituenti e hannu, macari iddi, nu guvernu ddivulutu.
La Nglaterra nun havi, pi ora, nu guvernu ddivulutu.
Ìndici |
[cancia] Giografìa
Lu tirritoriu cumprenni l'ìsula dâ Gran Britagna, chi si cumponi di diversi riggiuni (l'Nglaterra, lu Galles, la Cornovaglia, la Scozzia a nord), e l'Irlanna dû Nord. Àutri tirritori e culonî sparsi ntô munnu fannu parti dû Regnu unitu, tra cui l'ìsuli Falkland, l'arcipèlacu di Pitcairn, la rocca di Gibbilterra.
La cità di Londra, capitali dû Regnu, è cumprisa ntâ Nglaterra.
[cancia] Storia
Alcuni ri li primi scritti su la storia ri lu regnu unitu sunnu ri Tacitu <<Cu eranu li primi abbitanti ra Britagna,s'iddu fussiru ru luocu u furastieri è, comu sempri pi li barbari, pocu canusciutu.>> Quannu Cesari cunquistò a Gaddia mannò due spedizioni pi vidiri nzo chi era chidda terra chi viriva di la costa, scarsi èranu li nutizzi, Agricola suttamisi li genti bàrbari chi viviànu nta l'ìsula ma li genti di la terra chi chiamamu Scozzia mai suttamisie foru. Nu muru fu isatu di lu Mpiraturi Adrianu pi diffènniri li mperi di sti genti bellicusi chi nun vòsiru calari la testa. Cu la fini di lu mperu d'occidenti l'ìsula si spartìu e pi sèculi arristau rivisa.
Tacito Agricola libbru Primu capitulu unnici :Ceterum Britanniam qui mortales initio coluerint, indigenae an advecti, ut inter barbaros, parum compertum.
[cancia] Citati mpurtanti
[cancia] Viditi puru:
- Galles
- Irlanda dû Nord
- Li cuntìi d'Irlanda dû Nord
- Nglaterra
- Scozzia
Albanìa | Andorra | Austria | Belgiu | Bielorussia | Bosnia-Erzegovina | Bulgarìa | Cipru | Croazzia | Danimarca | Estonia | Finlandia | Francia | Girmania | Grecia | Irlanda | Islandia | Italia | Kòssuvu | Lettonia | Liechtenstein | Lituania | Lussemburgu | Malta | Moldavia | Mònacu | Montenegru |Norvegia | Paisi Vasci | Pulonia | Portugallu | Regnu Unitu | Ripùbblica Ceca | Ripubblica Macidonia | Rumanìa | Russia | San Marinu | Serbia | Slovacchia | Slovenia | Spagna | Svezzia | Svìzzira | Turchìa | Ucraina | Unghirìa | Vaticanu
Regnu Unitu | ||
---|---|---|
Galles | Irlanda dû Nord | Nglaterra | Scozzia |