Bătălia de la Mohács (1687)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Bătălia de la Mohács (1687) | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
|||||||
| Combatanţi | |||||||
 Imperiul Habsburgic |
 Imperiul Otoman |
||||||
| Comandanţi | |||||||
| Charles al V-lea, Duce de Lorena | Suleyman Paşa† | ||||||
| Efective | |||||||
| aproximativ 60.000[1] austrieci, unguri, croaţi şi bavarezi | 40.000 sclavi Mameluci, 40.000 mercenari balcanici şi 800 turci otomani | ||||||
| Pierderi | |||||||
| între 15.000-18.000 morţi sau răniţi | aproximativ 40.000 morţi sau răniţi | ||||||
A doua bătălie de la Mohács s-a dat între forţele Imperiului Otoman sub comanda sultanului Mehmed al IV-lea şi cele ale Imperiului Habsburgic, comandate de ducele Charles de Lorena.
[modifică] Bătălia
Comandantul otoman Süleyman Paşa a decis următoarea strategie: mamelucii s-au pregătit să atace flancul stâng, mercenarii balcanici urmau să învăluie ariergarda pornind din flancul drept, iar turcii otomani, bine echipaţi, au primit ordin să atace în centrul armatei habsburge, cu speranţa de a trece prin ea.
Cei aproximativ 800 de turci, conduşi de însuşi Süleyman Paşa, au atacat şi zdrobit centrul armatei habsburge, aceasta susţinând pierderi mari, circa 5.000-8.000 de soldaţi fiind ucişi în timpul acestui atac, în timp ce mamelucii şi mercenarii balcanici au dat năvală pe cele două flancuri. Însă armata otomană nu a reuşit să reziste mult timp, deşi avea o considerabilă superioritate numerică. Mamelucii şi-au pierdut poziţia şi au suferit pierderi imense, în timp ce mercenarii balcanici au fost cuprinşi de panică.
Turcii otomani au fost distruşi în totalitate, inclusiv Süleyman Paşa a pierit în luptă, deoarece prin retragerea mamelucilor şi a mercenarilor, au fost total depăşiţi ca număr. Habsburgii au fost victorioşi, având doar 15.000-18.000 de morţi şi răniţi.
[modifică] Consecinţe
Bătălia a avut ca rezultat o înfrângere zdrobitoare a otomanilor, distrugând ambiţiile acestora de a continua extinderea Imperiului înspre vestul Europei. După bătălie, armata otomană s-a revoltat şi sultanul Mehmed al IV-lea a fost detronat. Timp de un an de zile Imperiul Otoman a fost paralizat, iar trupele Împăratului Leopold au fost gata de a captura Belgradul şi de a pătrunde adânc în inima Balcanilor.
[modifică] Referinţe
- Chandler, David. A Guide to the Battlefields of Europe. Wordsworth Editions Ltd, (1998). ISBN 1-85326-694-9
