Web Analytics Made Easy - Statcounter

See also ebooksgratis.com: no banners, no cookies, totally FREE.

CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Lenghe inglese - Vichipedie

Lenghe inglese

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

Inglês (English)
Pronuncie native: /ˈɪŋglɪʃ/
Altris denominazions:
Fevelât in: Stâts Unîts, Ream Unît, Canade, Australie, e altris paîs de Comunitât britaniche des nazions.
Regjon: Europe Ocidentâl (Ream Unît, Irlande, Americhe dal Nord Stâts Unîts, Canade, e cualchi citât dal Messic), cualchi paîs de Afriche, cierts paîs de Asie, Oceanie (principalmentri Australie e Gnove Zelande)
Fevelants: 340 milions (600 milions includint chei che lu fevelin come seconde lenghe)
Posizion: 2-4 (a seconde dal metodi)
Classificazion gjenetiche: Lenghe indoeuropeane

  Gjermaniche
    Ocidentâl
      Inglês

Stât ufiziâl
Lenghe ufiziâl di: Australie, Bahamas, Barbados, Bermuda, Dominiche, Gibraltar, Granade, Guyana, Irlande, Gjamaiche, Gnove Zelande, Antigua e Barbuda, Sante Lucie, San Kitts e Nevis, San Vincent e lis Grenadinis, Trinitat e Tobago, il Ream Unît, cualchi stât dai Stâts Unîts e Union Europeane
Regolât di: Nissune instituzion
Figure:Anglospeak.png
Codiçs de lenghe
ISO 639-1 en
ISO 639-2 eng
SIL eng
cjale ancje: Lenghe

L'inglês o anglês (non natîf English) e je une lenghe gjermaniche ocidentâl che e je la lenghe dominante tal Ream Unît, tai Stâts Unîts e intun grum di nazions dal Commonwealth come Australie, Canade, Malte, Gnove Zelande e altris ex coloniis inglesis.

L'inglês e je al dì di vuê une des lenghis plui feveladis e scritis in dut al mont, cun cirche 380 milions di fevelants. Dome il cinês e l'Hindi e an plui fevelants, e il spagnûl al è scuasit a la pari. L'inglês e je ancje la lenghe plui fevelade di chês gjermanichis, e al ven doprât come lingua franca in tancj paîs, par vie de influence militâr, economiche e culturâl prime dal Imperi inglês e daspò, soredut tal XX secul, dai USA. La difusion de lenghe e je stade judade ancje dal cine, de musiche, de sience e tai ultins timps di Internet, par cui aromai e je plui studiade come seconde lenghe, ancje se lis altris lenghis coloniâls come il spagnûl e il francês a mantegnin une cierte impuartance in cualchi part dal mont. Vuê si scugne cognossi l'inglês intune une vore di cjamps lavoratîfs.

L'inglês al è dividût in tancj dialets diferents, di cui i plui cognossûts a son l'inglês american e l'inglês britanic, cun l'ultin che al è ancjemò considerât la variant standard di imparâ.

Tal pont di viste dal vocabolari, al è interessant viodi come, ancje se lis peraulis base a son gjermanichis, la influence dal latin e dal francês e je stade grande: lis peraulis di origjin francês a son il 28%, chês di origjin latine il 28%, chês di divignince gjermaniche dome il 25%.

Vichipedie
E esist ancje une edizion par inglês de Vichipedie
Altris lenghis


aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -